Linkuri accesibilitate

Turismul în Moldova: o industrie subdezvoltată


Vedere a Nistrului în zona Vadul lui Vodă

Vedere a Nistrului în zona Vadul lui Vodă

Viorel Miron: „avem o capacitate redusă a industriei noastre a ospitalităţii de a vinde turism.”


Desi pare greu de crezut, cifra de afaceri in industria turismului
este comparabila cu cea a industriei vinului, arată un studiu al Asociatiei de Dezvoltare a Turismului din Moldova. Merg lucrurile atit de bine in turism cum ar putea sa pară la prima vedere?
Corespondenta noastra Lucia Diaconu a cautat un raspuns
la presedintele acestei asociatii Viorel Miron
.

Europa Liberă: Se crede că turismul în Moldova ar fi la pămînt, cu drumurile proaste pe care le avem. Dar iată că statisticile spun că cifra de afaceri din acest domeniu este comparabilă cu cea din industria vinului. Minte statistica sau percepţia este greşită?

Viorel Miron:
„Pînă acuma noi operam doar cu cifrele care se înregistrau în magazinele de călătorii, cum sînt agenţiile de turism şi operatorii, care sînt doar intermediari. Iată din ce cauză aceste mari discrepanţe care erau la nivelul prezentării datelor despre turism ca fiind o industrie la pămînt. Nu este aşa.

Vînzările cele mai mari se fac la nivelul structurilor de cazare, care deservesc un număr mult mai mare de călători, de oaspeţi în Moldova şi respectiv înregistrează împreună cu intermediarii pe piaţă în jur de 150 de milioane de euro anual, vînzări brute.

Noi avem un fond de cazare important, de exemplu la Vadul lui Vodă anual se înregistrează circa jumătate de milion de cazări. Este cea mai mare aglomeraţie de turişti din ţară, iar datele statistice pînă acum arătau că aici se înregistrează doar la nivelul a 4-5% din potenţial.”

Europa Liberă: Dle Miron, dar cum se face că un călător, un vizitator găseşte la Vadul lui Vodă servicii poate chiar mai scumpe decît dacă ar merge pe o plajă din Turcia?

Viorel Miron:
„Asta este una din consecinţele faptului că în R. Moldova s-a ignorat mult timp dezvoltarea teritorială a acestei industrii. Datorită faptului că în alte asemenea locaţii noi nu avem oferte la fel de bine dezvoltate, preţurile la Vadul lui Vodă sînt mai ridicate la nişte condiţii de cazare mult mai joase.”

Europa Liberă: Dumneavoastră spuneaţi că numărul turiştilor care vizitează ţara noastră, a vizitatorilor mai exact, a crescut în ultimii ani. Ar însemna asta că Moldova devine mai atractivă pentru străini?

Viorel Miron:
„Oricît ar părea de paradoxal, Moldova este vizitată ca oricare ţară din Europa, respectiv toţi vizitatorii care intră în ţara noastră beneficiază de o oarecare ospitalitate, fie alimentaţie, cazare, transport, avînd motivaţie nu obligatoriu turistică. La vamă, deţinătorii paşapoartelor străine sînt vizitatorii străini. Şi cifra asta este foarte important, peste 2 milioane. Dar asta a fost şi anterior. Asta-i că am început abia în ultimul timp să operăm cu aceste date, pentru a arăta proporţiile industriei turistice.”

Europa Liberă: Totuşi, potenţialul acestei ramuri în ce măsură este valorificat acum?

Viorel Miron:
„Anual, industria turistică din Moldova înregistrează o creştere bunişoară, între 3-6% anual, la nivel de deservire a clienţilor. Totodată întreaga industrie a ospitalităţii în R. Moldova, hotelurile, taberele de cazare estivală, agenţiile de turism şi aşa mai departe absorb doar sub 5% din întregul număr de călători care vin în ţara noastră. Asta ar însemna că la numărul foarte mare de călători care intră în Moldova noi avem o capacitate redusă a industriei noastre a ospitalităţii de a vinde turism.”

Europa Liberă: Din ce cauză se întîmplă acest lucru?

Viorel Miron:
„Asta se întîmplă din cauză că avem o reţea turistică disproporţionată teritorial, cu mari concentraţii în Chişinău şi într-un număr mic de destinaţii turistice; doi – datorită faptului că noi avem preţuri disproporţionate şi datorită faptului că avem destinaţii necunoscute, nevalorificate cu obiective importante dar greu accesibile pe drumuri locale, pînă la care nu putem să ajungem. De aceea ele sînt încet-încet uitate şi nevizitate.”

Europa Liberă: Acuma trebuie să vă întreb care este perspectiva, cum poate fi valorificat acest potenţial pe deplin sau cel puţin într-o măsură mai mare?

Viorel Miron:
„Părerea mea este că trebuie să mergem pe patru căi: prima ar fi dezvoltarea destinaţiilor, pentru că le avem, mai mult sau mai puţin cunoscute; doi reforma managementului sectorului turistic, sectorul aproape că nu este gestionat; trei ar fi susţinerea businessului turistic şi patru dezvoltarea infrastructurii de calitate a ospitalităţii moldoveneşti, pentru că din păcate calitatea serviciilor noastre la toate verigile industriei lasă de dorit.

O bună parte este bine să fie făcută de către stat, dar şi autorităţile publice locale care deţin asemenea resurse turistice, patrimoniu cultural, ecologic sau de altă natură este necesar să aibă programe proprii de valorificare a acestor obiecte, cum sînt de exemplu cele din Soroca, din localităţile unde sînt mănăstiri, în altă parte. Şi avem asemenea practică.

Totodată, fondul de dezvoltare regională din Moldova, o altă sursă de exemplu, pentru susţinerea proiectelor de turism nu are un buget dedicat pentru turism, iar aplicanţi la aceste proiecte pot fi doar autorităţile locale care deseori nu au nici măcar capacităţi umane să gestioneze un proiect de anvergură pentru restabilirea infrastructurii de exemplu în Costeşti-Stînca sau în Ţîpova, sau în Saharna.”

Europa Liberă: Dle Miron, dar turismul ar putea să se dezvolte la fel de bine pe seama agenţilor economici.

Viorel Miron:
„Bineînţeles, dar acest lucru ar fi bine să fie făcut în cadrul unei strategii comune de parteneriat public-privat în localităţile unde acest lucru este posibil. Dar noi mai avem şi o situaţie în care jumătate din baza materială de turism din ţară este încă în proprietate publică şi este prost gestionată. Mă refer la jumătate din taberele pentru copii.

Partenerii privaţi au nevoie de o viziune clară, de susţinerea acestui domeniu şi de cofinanţare. Un investitor privat vine doar acolo unde măcar condiţii elementare de infrastructură şi conectare la principalele elemente de edilitate sînt asigurate, or lucru ăsta poate fi făcut doar în parteneriate public-private.”
XS
SM
MD
LG