Bilanţul săptămînii politice: de la supărările comuniştilor la acţiunile preşedintelui Timofti

Viteza halucinantă cu care natura ne-a catapultat din iarnă direct în plină vară ar trebui să ne pună pe gânduri. La fel ca şi precipitarea evoluţiilor politice, la noi acasă, dar şi în lume. Spun asta gândindu-mă mai întâi de toate la dilema de astăzi a cetăţenilor francezi, dar şi la alegerea făcută deja de cetăţenii Rusiei, sau de o majoritate decisivă a acestora. Alegere care părea fantezistă atunci când jurnaliştii răi de gură de la Echo Moscvî spuneau că Dmitri Medvedev va avea rolul de santinelă lângă fotoliul prezidenţial, ca să nu-l ocupe nimeni până Vladimir Putin îşi recapătă dreptul să se reinstaleze. Echo Moscvî regretă că a fost providenţială.

La fel ca şi comentatori de la Chişinău, care ajung să se sperie de propriile pronosticuri atunci când ele chiar se adeveresc. Iată de ce m-am gândit că ar fi util să facem astăzi bilanţul săptămânii care a trecut, ca să nu ne scape ceva important şi simptomatic.

În Studioul de la Chişinău al Europei Libere i-am invitat pe jurnalistul Anatol Golea şi pe politologul Cornel Ciurea. Mai întâi aş vrea să vă întreb cu ce s-a soldat cea de-a doua întrunire a Congresului civic, de care ca şi cum comuniştii se ţin la distanţă, chiar dacă sunt vizibil organizatorii acestui eveniment. Ei pretind că nu fac altceva decât să dea curs voinţei poporului, nu sunt ei regizorii. Analiştii, care se uită cu mai multă atenţie sau în culise, îşi dau seama că este vorba o acţiune eminamente a comuniştilor, nici măcar nu-i lasă pe aproape pe alţii. Domnule Cornel Ciurea, există beneficii pe care pot conta comuniştii?

Cornel Ciurea: „Eu cred că comuniştii sunt conştienţi că pe termen scurt nu au de obţinut mare lucru din această cauză şi acţiunile de protest nu sunt de amploare. Acest lucru este recunoscut şi de Vladimir Voronin, care a spus că de fapt ei au suferit un eşec. Încă traversează această perioadă de înfrângere politică. Sigur că el a explicat într-o manieră destul de elegantă, că acest eşec se datorează faptului că Alianţa s-a dovedit mult mai ticăloasă decât îşi imagina el. Dar toate aceste acţiuni cred că sunt de bătaie lungă şi au în vedere nu momentul imediat, ci o anumită scurgere a timpului.”

Europa Liberă: Noroc că autorităţile au recurs la „tertipul” cu 1 mai cu sindicatele şi le-au dat un motiv să iasă onorabil din acest protest.

Cornel Ciurea: „Probabil ar fi fost prezenţi în Piaţă într-un număr destul de impunător, chiar şi şapte-opt-zece mii de oameni nu este ceva de neglijat. Nici partidele care se află la guvernare nu cred că pot foarte uşor să convoace sub propriile stindarde un număr mai mare de zece mii de oameni. Comuniştii nu cedează la acest capitol. E adevărat că nu ar fi impresionat, posibil, prin mulţime. Poate o s-o facă cu ocazia zilei de 9 mai, sau cu ocazia unui alt eveniment, dar deocamdată capacitatea de mobilizare a oamenilor de către opoziţie, ca şi de putere, este destul de modestă. Pentru că oamenii preferă să privească televizorul.”

Europa Liberă: Sondajul făcut de IMAS a arătat că multă lume sprijină acţiunile de protest, dar nu sunt oamenii gata să se implice personal. Domnule Golea, şi ce dacă această energie a fost adusă în Piaţa Marii Adunări Naţionale? Şi ce dacă s-au stropşit la autorităţi?

Anatol Golea: „În primul rând am vrut să fac o remarcă: în opinia mea nu există un congres civic. Există Partidul Comuniştilor care vrea să demonstreze că nu este doar acţiunea Partidului Comuniştilor, ci este o acţiune de amploare. Or, în acest aşa-zis nu am văzut personalităţi marcante, nu am văzut oameni din afara Partidului Comuniştilor. Poate doar Oleg Horjan din Transnistria, care este liderul comuniştilor din Transnistria şi l-au atras acum de o perioadă încoace. Dar esenţial este faptul că au organizat această manifestaţie destul de slăbuţă, m-am aşteptat chiar la mai mult. Ştiu că comuniştii au avut mari probleme în convocarea acestei adunări a cetăţenilor în Piaţa Organizaţiei Naţiunilor Unite din faţa Academiei de Ştiinţe.

Guvernarea a comis poate o greşeală şi le-a ridicat mingea la plasă atunci când au hotărât să nu le dea Piaţa, să organizeze o acţiune a Sindicatelor, împreună cu Guvernul, cu nu ştiu cine. Pentru că dacă ar fi fost acţiunea comuniştilor în Piaţă, ea ar fi fost şi mai slăbuţă. Se vedea foarte bine că oamenii nu prea sunt entuziasmaţi de aceste acţiuni de protest. Şi acţiunile au eşuat de fapt începând cu 16 martie, atunci când s-a ales preşedintele. Am văzut că în iarnă, la minus 20 erau mult mai mulţi oameni decât primăvara, când e bine şi cald. Dar s-a ales un preşedinte şi nu există un pretext pentru dizolvarea puterii sau pentru a afirma că este uzurparea puterii în stat.”

Europa Liberă: În tacticile protestatare se consideră că trebuie să existe un punct de apogeu. În cazul protestelor comuniste unde este punctul cumulativ, care ar trebui să întrunească energiile protestatare?

Anatol Golea: „Nu ştiu cum este în tacticile protestatare, dar în tacticile organizaţiilor de partid, membrii partidului trebuie să aibă în permanenţă o ocupaţie, trebuie să fie antrenaţi în activităţi.”

Europa Liberă: Adică să împarte drapele, să le adune.

Anatol Golea: „Da, să împarte drapele, să adune drapele. Acum s-a mai găsit un motiv – convocarea acestui referendum pentru exprimarea votului de neîncredere Parlamentului şi actualei guvernări. Aceasta este în exclusivitate o măsură de PR pentru a-i ţine de gardă pe activiştii de partid, care trebuie
să organizeze adunarea semnăturilor. Eu cred că nici comuniştii nu prea cred că acest referendum poate avea loc, dar trebuie să organizeze. Aşa este şi cu acţiunile de protest. În cazul dat eu nu văd punctul de apogeu în acţiunile de protest. Am spus: ar fi fost poate acest punct undeva dacă nu se alegea preşedintele. În cazul în care s-a ales preşedintele a dispărut acest punct şi acum este un alt obiectiv – congresul partidului la 9 iunie,care va trasa nişte sarcini strategice, poate revenirea în Parlament, poate alte modificări în statut şi program ş.a.m.d. Şi în toamnă se vor aduna semnături pentru referendum. Atunci când nu va avea loc referendumul, se va găsi altceva. Strategii din Partidul Comuniştilor au multă experienţă în cest sens pentru ca să inventeze un alt obiectiv.”

Europa Liberă: Dar mulţi simpatizanţi ai comuniştilor chiar credeau pe bune că protestele vor conduce la debarcarea puterii. Domnule Ciurea, era o asemenea sarcină pe lista de obiective?

Cornel Ciurea: „Cred că până la alegerea preşedintelui comuniştii sperau că o asemenea turnură ar fi putut fi posibilă. Ulterior însă am văzut că comuniştii erau conştienţi de capacitatea lor de protest şi îşi dădeau prea bine seama că nu sunt capabili să producă răsturnări de situaţie, dar ei trebuiau să respecte scenariul care este scris pentru opoziţie, să fie activi, să facă figuraţie, să propună nişte deznodăminte mai tragice. Acest lucru l-au făcut, dar repet, e absolut limpede că comuniştii ştiu foarte bine că pentru moment ei nu pot să facă
ceea ce şi-ar fi dorit – răsturnarea guvernării democratice. Şi vreau să vă spun că am toată simpatia pentru acest comportament al comuniştilor, care mi se pare destul de civilizată în contextul actual. E civilizat comportamentul unui partid care îşi ştie lungimea propriului nas.”

Europa Liberă: Dar la şedinţele parlamentare continuă să nu vină.

Cornel Ciurea: „Nu este un argument pentru că nici democraţii nu veneau anterior la unele şedinţe ale Parlamentului. Boicotarea este o strategie politică acceptabilă în viaţa democratică şi nu înţeleg de ce mulţi comentatori politici acuză partidele pentru asemenea gen de boicot.”

Europa Liberă: Dar seamănă un pic cu situaţia din bancul sovietic, ştiţi cu lăcătuşul, care nu venea la muncă, spunea că până când americanii nu o eliberează pe Angela Davis eu nu ies la lucru. Or, în condiţiile în care este clar că acest Parlament îşi va duce mandatul până la capăt ei trebuie să ia o decizie de principiu.

Cornel Ciurea: „Nu, domnule Botnaru, este clar din punctul de vedere al câtorva partide democratice şi din punctul Dumneavoastră de vedere este clar. Mie nu-mi este clar acest lucru, pentru că din punctul de vedere al comuniştilor, iar comuniştii sunt principalul partid de opoziţie, actuala putere este încă ilegală. Deci, din punctul lor de vedere actuala putere nu are dreptul să-şi ducă mandatul până la capăt. Şi eu reies din aceste realităţi. Pe de o parte există o putere, care se auto-consideră legală, pe de altă parte există o altă putere, mai mică, opoziţia, care contestă legalitatea acestei guvernări.”

Anatol Golea: „Aici nu aş fi de acord cu domnul Ciurea pentru că în stat trebuie să existe o autoritate care este respectată de toţi. Această autoritate în cazul dar ar trebui să fie Curtea Constituţională. Curtea Constituţională a validat alegerea preşedintelui, a recunoscut-o perfect legală şi din acest moment toate tertipurile cu ilegalitatea actualei guvernări şi uzurparea puterii nu au nici o valoare.”

Cornel Ciurea: „Da, acesta este argumentul tehnic şi sunt de acord cu el. dar mai există şi argumentul moral – încălcarea repetată a normelor democratice prin susţinerea Curţii Constituţionale nu este acceptată. Vorbesc la general, nu vorbesc de un caz concret. Deci, în momentul în care un partid puternic de opoziţie presupune că Curtea Constituţională, împreună cu partidele politice aflate la guvernare, încalcă prea des, ea poate considera o deligitimare a guvernării. Şi bănuiesc că Partidul Comuniştilor cam astfel tratează situaţia.”

Europa Liberă: Domnule Ciurea, poate e şi o comparaţie deplasată, dar e cumva asemănător cu debandada cu săgeata pe dreapta verde. Iese că fiecare îşi face propria lege.

Cornel Ciurea: „Da, dar drapelele? Acelaşi lucru.”

Europa Liberă: Şi atunci ar trebui să existe o claritate – ori laie, ori bălaie. Ori comuniştii să obţină debarcarea puterii şi alegeri anticipate, ori să revină în Parlament pentru a avea o voce de opoziţie acolo.

Cornel Ciurea: „Noi am aşteptat trei ani alegerea preşedintelui, de ce să nu aşteptăm încă doi ani revenirea comuniştilor în Parlament.”

Europa Liberă: Da, în sensul acesta, da.

Cornel Ciurea: „Pentru că am impresia că ei şi-ar dori în cele din urmă, înţelegând că nu sunt suficient de potenţi pentru a-şi duce la îndeplinire scenariul, probabil şi-ar dori o revenire în Parlament, dar în anumite condiţii. Şi poate că-şi pregătesc aceste condiţii, şi poate că în doi ani vor reveni, când va trebui să fie stabilită data alegerilor.”

Anatol Golea: „Eu sunt sigur că vor reveni în Parlament şi nu în doi ani, ci mult mai devreme. Poate congresul din 9 iunie va adopta o decizie în acest sens, sau cel târziu în toamnă, după ce vor aduna semnăturile pentru convocarea referendumului, având un motiv important să impună guvernarea să voteze în Parlament organizarea acestui referendum. Probabil. Sau poate vor fi găsite altele. Şi ei înţeleg foarte bine că referendumul probabil nu va avea loc, iar dacă va avea loc, nu înseamnă dizolvarea Parlamentului. Dizolvarea Parlamentului este de competenţa preşedintelui, până la urmă. Comuniştii mai au săptămâna care vine, pe 9 mai sunt sigur că vor fi mult mai mulţi oameni, vor fi chiar zeci de mii, cum au fost şi anul trecut, pentru că aceasta este pentru multă lume, pentru mulţi cetăţeni este o sărbătoare. Dar comuniştii vor benefica de această sărbătoare pentru că mai mulţi vor merge în marş până la Memorialul „Eternitate” împreună cu liderul comuniştilor, cu Vladimir Voronin în frunte şi vor beneficia de anumite dividende politice din această sărbătoare Ziua Victoriei.”

Europa Liberă: Am deviat de la fundalul factologic, pentru că vreau să caut răspuns la întrebarea: ce este de fapt activitatea parlamentară? Comuniştii consideră, sau cum a spus Vladimir Voronin – activitatea parlamentară nu înseamnă doar să stai să rozi pantalonii, aşa a spus el, în şedinţele de joi şi vineri. Asta înseamnă să mergi în teritoriu. Partidele de la putere consideră că activitatea parlamentară înseamnă în primul rând activitate legislativă. Şi dezbaterea asta de fapt trebuie s-o ducă la capăt politicienii, politologii, analiştii înainte de următorul scrutin, probabil, domnule Ciurea.

Cornel Ciurea: „Discuţia s-a purtat, eu îmi amintesc de parcă a fost ieri situaţia din Parlamentul din 2006-2007, când deputaţii opoziţiei democratice nu veneau cu regularitate la şedinţe şi comuniştii au pus problema: de ce deputaţii democraţi nu se prezintă la şedinţele în plen? La care răspunsul deputaţilor a fost: dar de ce să venim dacă voi oricum deţineţi majoritatea şi nu ascultaţi de solicitările noastre. Până la urmă s-a rezolvat, s-a pus problema amendării acestor deputaţi. Din câte ştiu până la urmă nu au fost amendaţi, sau doar modic. Asemenea probleme se rezolvă tot politic. Cum, ele sunt o preocupare a noastră, dar…”

Europa Liberă: Situaţia s-a răsturnat exact invers, acum democraţii îi sancţionează pe comunişti.

Cornel Ciurea: „Exact.”

Anatol Golea: „De fapt este, nici nu ştiu cum să-i zic, este o prostie din partea unui partid parlamentar să renunţe pentru o perioadă îndelungată la tribuna Parlamentului, pentru că este un instrument eficient de luptă politică. Oricare partid extraparlamentar din Republica Moldova ar fi fericit să aibă tribuna Parlamentului pentru a utiliza diferite pârghii,pentru a se promova, pentru a purta lupta politică. Asta este scopul partidului.”

Europa Liberă: Dar nu comuniştii, care ştim foarte bine că aveau lozinca: ori totul, ori nimic.

Anatol Golea: „Păi asta este, Partidul Comuniştilor deocamdată nu se poate acomoda cu rolul de partid de opoziţie. Este foarte greu după opt ani de putere totală să revii în opoziţie şi exact cum a spus şi domnul Ciurea, foarte multe probleme cu care acum se confruntă comuniştii au fost pe timpul lor create. Deci, întotdeauna toate iniţiativele opoziţiei se soluţionau prin „punem la vot”. Am pus la vot şi am mers înainte şi iniţiativele opoziţiei erau respinse. Exact în această situaţie acum s-au pomenit comuniştii şi nu sunt gata. Pe mine m-a mirat liderul comuniştilor, care s-a pronunţat împotriva adoptării legii opoziţiei, o lege care poate ar soluţiona unele dintre aceste probleme a coexistenţei între guvernare şi opoziţie. Nici unii, nici alţii nu au experienţă democratică şi tradiţii democratice pentru a şti cum să se comporte într-o situaţie sau alta.”

Europa Liberă: Deci, pronosticul Dumneavoastră, domnule Golea, este că după congresul din vară va deveni clar încotro o iau comuniştii. Domnule Ciurea sunteţi de acord?

Cornel Ciurea: „Nu, nu cred că atât de rapid se va rezolva problema şi comuniştii vor şti ce să facă. Eu cred că ei mai au nevoie de o perioadă, ca Alianţa din nou să înceapă să slăbească. Trebuie să recunoaştem că după alegerea acestui preşedinte Alianţa s-a reconsolidat şi acum începe din nou procesul de erodare a Alianţei care va dura. Comuniştii trebuie să aştepte.”

Anatol Golea: „Aici sunt de acord. Au apărut deja disensiuni, aţi văzut, săptămâna curentă între Partidul Liberal şi Partidul Democrat pe mai multe filiere. Şi în municipiu, pe linia primăriei, şi în Parlament, şi în repartizarea posturilor. Deci, încep iar disensiunile de care aşteaptă să beneficieze comuniştii. Şi eu de fapt cred că acest congres din 9 iunie nu va răspunde la prea multe întrebări, dar comuniştii vor trebui să revină în Parlament la sesiunea din toamnă-iarnă.”

Europa Liberă: Preşedintele Timofti a turnat gaz pe foc cumva prin câteva acţiuni memorabile, cum ar fi de exemplu refuzul de a-l numi pe un judecător, dar şi vizita la Bruxelles, la Bucureşti, cu nişte declaraţii, care au trezit nedumeriri, şi chiar supărări. Cum credeţi, Nicolae Timofti intră deja în rolul pe care îl prognozau unii analişti, spunând că preşedintele va depăşi mult ipostaza de miel blând, pentru care era pregătit de Alianţă? Domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „Avem prea puţine elemente pentru a ne da seama ce face domnul Timofti. Lucrul este cert, un om de factura domnului Timofti, care a fost aruncat în ţarcul politic nu poate foarte rapid să deprindă toate ticurile politicianiste. Din această cauză eu cred că el este în construirea unei fizionomii poprii, unei atitudini proprii. Şi toate aceste acţiuni ale lui nu cred că sunt foarte concertate, foarte ghidate. Sunt mai mult sau mai puţin nişte acţiuni impuse de situaţie, de conjunctură. Sigur că plecările peste hotare sunt obligatorii pentru
preşedinte, a mai gafat de câteva ori, nu este tragic şi nu cred că este cazul să remarcăm gafele unui preşedinte novice, la fel precum unele acţiuni solitare ale lui, care nu neapărat s-au înscris în scenariul scris de Alianţă. Nu cred că reprezintă acţiuni rebele ale preşedintelui, care cred în continuare că este foarte strâns conectat la Alianţă, din păcate. Eu aş vrea un preşedinte care să fie deconectat de la această construcţie politică care acum se află la putere. Şi pentru a fi în stare să aibă un asemenea rol domnul Timofti mai are nevoie de timp.”

Europa Liberă: Dar corpul de consilieri, pe care deja şi-l formează preşedintele Timofti vă spune ceva, domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „O parte dintre ei au rămas de la fostul preşedinte, ceea ce deja îmi spune ceva acest lucru. Îmi spune că domnului Timofti îi va fi foarte greu să se desprindă de acest scenariu care a fost scris anterior. Şi, repet, acest lucru este regretabil. Nu avem nevoie în actualele condiţii de un preşedinte moderator, avem nevoie de Băsescu, dacă vreţi.”

Europa Liberă: Dar tocmai la Băsescu fiind în vizită a dat senzaţia că ar fi cumva mai apropiat de convingerile şi opţiunile Partidului Liberal.

Cornel Ciurea: „Foarte bine, păi tocmai Partidul Liberal este astăzi strâns în colţ. Este astăzi strâns la perete din cauza acestei păci, posibil temporare, încheiate între PLDM şi PD. Ar fi bine dacă în conjunctura actuală domnul Timofti ar susţine pe cei slabi. Nu ştiu dacă are capacitatea să o facă. Dar cei slabi trebuie să fie susţinuţi. Gândiţi-vă ce se va întâmpla dacă într-adevăr vor pleca câţiva deputaţi din PCRM. Atunci PL-ul în general va deveni un corp străin în această Alianţă, chiar dacă va fi menţinută în continuare. Şi în aceste situaţii, cred, domnul Timofti ar putea da o mână de ajutor celui slab şi ar echilibra balanţa politică.”

Europa Liberă: Până unde ar putea se meargă domnul Timofti?

Anatol Golea: „Eu cred că este prematur să dăm aprecieri acţiunilor preşedintelui, pentru că domnul Timofti este un novice în politică.”

Europa Liberă: Aşa cum a recunoscut.

Anatol Golea: „A recunoscut. Este ok, adică nu văd mari probleme aici. S-a ştiut ce persoană se alege în funcţia de preşedinte, poate unii, chiar şi eu am avut aşteptări mai mari, ştiind că domnul Timofti are caracter şi putere de voinţă poate urmează să se implice mai activ. Dar este o perioadă de suspans. Orice persoană are nevoie de a se acomoda într-o anumită situaţie, absolut nouă pentru el. Declaraţiile care au fost făcute la Bucureşti – ceea ce a spus la Bucureşti a fost perfect pentru Bucureşti. Să vedem, o să meargă la Moscova o să vedem ce să spună, la summitul CSI. Va merge la Ialta la
summitul iniţiativei ţărilor din Europa Centrală şi de Est, va fi o altă situaţie şi numai după aceasta cred că vom putea face anumite analize ce a vrut să spună şi cum se implică. Deocamdată nu se implică activ în politica internă şi asta este bine. Nu trebuie preşedintele să salveze Partidul Liberal sau Partidul Democrat, sau să ceară funcţii pentru nu ştiu cine. A început să-şi formeze echipa, nu sunt mari surprize în formarea echipei. Sunt, dacă vreţi, poate prea mulţi judecători, prea mulţi din sistemul organelor de drept în anturajul preşedintelui. Mă rog, cu cine s-a obişnuit să lucreze, cu aceşti oameni încearcă să-şi facă echipa.”

Europa Liberă: A propos, de vizita posibilă la Moscova – retragerea ambasadorului Neguţă, Andrei Neguţă, care a fost tolerat mult timp chiar dacă se ştie că a fost un fruntaş important al comuniştilor, autorităţile l-au lăsat să-şi facă treaba la Moscova din motive neafişate, dar presupuse, ca să nu deranjeze Moscova, sau ca să nu stea în faţa unei dileme pe cine să trimită în schimb.

Anatol Golea: „Sau să nu se trezească în situaţia în care Moscova nu va acorda agrement unei candidaturi din partea domnului Ghimpu şi să rămânem cu preşedinte interimar pentru o perioadă ca ambasador.”

Europa Liberă: Da, iată că a fost retras. Ce înseamnă asta, domnule Ciurea?

Cornel Ciurea: „Asta înseamnă un anumit joc, care se poartă de mult timp cu Rusia, în care Republica Moldova este partea slabă şi ea a găsit un pretext bun pentru a retrage un diplomat indezirabil de Chişinău. Gafa comisă cumva justifică această acţiune a diplomaţiei noastre, dar într-adevăr trebuie să punctăm faptul că domnul Neguţă trebuia să fie retras de actuala guvernare mult mai devreme. Doar că guvernarea noastră nu putea să o facă. Şi asta este interesant – că nu întotdeauna eşti suveran asupra propriilor tăi ambasadori. Acum însă, datorită acestei erori comise, sau poate nu a fost eroare, nu am de unde şti, în sfârşit ultimul , am impresia, ambasador din perioada comunistă va ajunge, sperăm, acasă. Pentru că nu toţi ambasadorii se retrag la Chişinău.”

Europa Liberă: Dar contează pe cine vor trimite în loc.

Cornel Ciurea: „Păi, dacă va fi o persoană de tipul Greceanîi, atunci vom înţelege…”

Europa Liberă: Sau chiar Greceanîi.

Cornel Ciurea: „Sau chiar Greceanîi, atunci vom înţelege că până la urmă nu s-a obţinut o victorie mare diplomatică, ci a fost aşa o altă Marie cu aceeaşi pălărie.”

Europa Liberă: O rocadă. Credeţi în rocadă, domnule Golea?

Anatol Golea: „Nu cred că va fi o rocadă, cred că va fi probabil o persoană nouă, care va fi negociată la sânge în Alianţă. Chiar nu cred că doamna Greceanîi ar putea fi trimisă ambasador, pentru că cei din Alianţă nu vor dori să lipsească Partidul Socialiştilor de un deputat şi în locul doamnei Greceanîi să vină un comunist.”

Cornel Ciurea: „Dar vezi că şi Moscova poate să spună ce-şi doreşte ea, pentru că în cazul lui Neguţă cam asta a fost.”

Anatol Golea: „Aici nu cred că se va asculta Moscova. Oricum ambasadorul se numeşte prin decretul preşedintelui. Şi se va negocia în componentele Alianţei, inclusiv cu participarea Partidului Liberal.”

Europa Liberă: Dar asta e şi întrebarea: va acţiona preşedintele ca să placă Moscovei? Sau va merge în răspăr?

Anatol Golea: „Se va acţiona de comun acord cu toate componentele Alianţei, aici sunt absolut sigur. Sunt variante de compromis, de exemplu se vorbea despre Vasile Sturza, actualul consilier al preşedintelui, membru al Partidului Democrat, fost ambasador la Moscova, care a fost agreat de Moscova şi nu este neagreat de Partidul Liberal sau Partidul Liberal-Democrat, de exemplu.”

Europa Liberă: Şi un om foarte iniţiat în subiectul transnistrean.

Anatol Golea: „Sigur, sunt diferite variante de compromis. Pentru mine este clar că domnul Neguţă a fost retras nu din cauza acelor declaraţii, care am înţeles că au fost interpretate. Şi ambasadorul Neguţă a scris înainte de declanşarea acestui scandal a scris o notă informativă la Ministerul Afacerilor Externe, a explicat cum s-a întâmplat şi ce fel de interpretări au fost. Au fost comise gafe şi de către lucrătorii Ambasadei şi de către jurnaliştii de la Moscova. Dar acesta a fost un pretext bun.”

Europa Liberă: Ca să le amintim ascultătorilor, vom preciza că ambasadorului Neguţă i s-a imputat că el ar fi spus că retragerea armatelor ruseşti, sau trupelor ruseşti care au mai rămas în Transnistria ar fi inoportună. Şi asta ar veni în contradicţie cu linia oficială. Ultima întrebare, fiindcă am atins şi subiectul transnistrean tangenţial: s-a schimbat ceva radical în evoluţia negocierilor?

Cornel Ciurea: „Eu doar pot să-mi exprim temerea că ceva într-adevăr s-a schimbat în procesul complex de reglementare a conflictului, care are mai multe dimensiuni. Ceva ce noi nu putem să ştim din cauza secretomaniei exagerate care învăluie întreg acest proces. Dar faptul că s-a schimbat regimul la Tiraspol, s-au reluat negocierile, s-au încheiat nişte acorduri, vin nişte bani europeni, care nu se ştie cum vor fi cheltuiţi – toate sunt nişte indicii că am ajuns la capătul unei faze şi intrăm într-o altă fază despre care nu ştim mare lucru. Nu cred că ştiu nici măcar oficialităţile noastre. Şi din această cauză mă îngrijorez, pentru că e multă ceaţă.”

Europa Liberă: După redeschiderea traficului feroviar pe relaţia Chişinău-Tiraspol am auzit, ce-i drept cam în surdine, nemulţumirea Căilor ferate moldoveneşti că vor rata de-acum încolo venituri importante.

Anatol Golea: „Mi-aş exprima şi eu temerea, ca şi domnul Ciurea, că ceva se întâmplă în subiectul transnistrean şi aici mi-aş aminti de nişte discuţii pe care le aveam cu mai mulţi coleg în 2004, după ce a fost respins memorandumul Kozak. Discutam şi ajungeam la concluzia că am putea ajunge peste câţiva ani într-o situaţie, când Chişinăul ar fi nevoit să accepte
un document mai prost decât memorandumul Kozak, inclusiv care ar prevedea federalizarea, sau crearea confederaţiei, etc., dar un document care nu va veni de la Moscova, ci va veni de la Bruxelles, Berlin, Washington sau alte cancelarii. Şi pare-mi-se acest pericol acum persistă. Evident este că nu se va soluţiona conflictul transnistrean la Chişinău, nu în negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol, ci în negocierile dintre marile puteri, în primul rând şi Chişinăul şi Tiraspolul fiind impuşi să accepte anumite decizii. Sunt anumite premize că anume pe aceasta acum se merge. În ceea ce priveşte Calea ferată: aici chiar nu aş fi de acord cu ministrul Transportului şi cu cei care se plâng că Calea ferată moldovenească suportă pierderi. Sau noi spunem că Republica Moldova este un stat integru, vrem să reintegrăm ţara şi agenţii economici toţi sunt ai noştri, şi atunci mergem toţi împreună – unde câştigăm, unde pierdem şi soluţionăm această problemă. Sau spunem că asta este altă ţară şi noi trebuie să luăm bani pentru transportarea prin teritoriul Republicii Moldova şi bani cât mai mulţi.”

Europa Liberă: Dar logica Căii ferate moldoveneşti nu diferă prea mult de logica Cuciurganului, care vinde Chişinăului curent electric la un tarif rentabil pentru Cuciurgan.

Anatol Golea: „Exact, eu am spus de mai multe ori că Republica Moldova comite o mare greşeală atunci când cumpără energie electrică scump de la Centrala electrică de la Cuciurgan, pentru că este mult mai bine, mai eficient să cumperi din Ucraina sau din altă parte. Pentru că cumpărând de la Cuciurgan, Transnistria utilizează gazul ieftin rusesc, datoria pentru acest gaz, datoria Transnistriei creşte, şi ulterior, noi după ce am cumpărat energie electrică produsă la Centrala electrică de la Cuciurgan, în cazul reintegrării ţării nu este exclus că va trebui să mai acoperim şi cheltuielile pentru acest gaz ieftin, primit de către această centrală electrică.”
Europa Liberă: cred că aluzia lui Rogozin a fost mult prea transparentă când a vorbit despre aceste datorii şi ce se poate întâmpla.

Anatol Golea: „Da.”