Linkuri accesibilitate

Iurie Gotişan: Instabilitate politică a fost depăşită, investiţiile ar putea spori.


Iurie Gotişan: „Investiţiile străine directe, privite în ansamblul lor, sînt de fapt cele care mişcă economia, deoarece, dacă am compara cu mijloacele pe care Republica Moldova le obţine în formă de granturi sau gratis mai corect spus, anume acestea sînt şi generatoare de locuri de muncă, care implică la rîndul lor o mai mare coeziune socială, dar sînt şi generatoare de noi capacităţi de producţie, import de noi tehnologii care nemijlocit duc la creştere economică şi cu potenţiale profituri în viitor”.

Europa Liberă: Dacă s-ar putea să alăturaţi şi nişte statistici, întrucît în raportul său prezentat vinerea trecută în Parlament şeful cabinetului de miniştri s-a arătat destul de mulţumit de starea de lucruri în acest domeniu.

Iurie Gotişan: „Dacă ne uităm pe statistici, mai ales comparative, cifrele arată o situaţie puţin diferită de ceea ce se declară. Datele Băncii Naţionale arată că pe durata lui 2011 în Republica Moldova au intrat în jur de 430 milioane de dolari sub forma de investiţii străine directe, o valoare de peste 1,5 ori mai mică dacă comparăm cu 2008, an în care Republica Moldova a asimilat învestiţii străine în jur de 680 milioane de dolari. Sigur că acestea au crescut, dacă se compară cu 2010 sau 2009. Însă mai mult sau mai puţin aceştia au fost ani de criză, astfel că subţierea investiţiilor a fost şi firească. În plus, situaţia acestui indicator pentru trimestrul întîi al anului curent nu este cu nimic mai bună, totuşi dacă ar fi să ţinem cont de faptul că deja avem o stabilitate politică odată cu alegerea preşedintelui - or deseori investitorii declară că nu preferă să investească într-o ţară acolo unde este instabilitate politică - cred că pînă la sfîrşitul anului investiţiile ar putea spori”.

Europa Liberă: Aici ar fi locul pentru o listă mai mare de motive ce împiedică Republica Moldova să atragă mai multe investiţii. Aţi făcut trimitere la un motiv, care sînt şi altele?

Iurie Gotişan: „Principalul motiv, care a fost de fapt o regulă firească pentru majoritatea statelor, inclusiv din regiune, e pe seama consecinţelor crizei care s-a depănat pe durata anilor 2009-2011. Or, pe timp de criză, investitorii obişnuiesc să-şi ţină banii mai degrabă la ciorap şi să se abţină să recurgă la afaceri care sînt deseori catalogate ca riscante. În al doilea rînd, imixtiunea statului în afaceri şi impotenţa acestuia cînd e vorba de distrugerea acelor monopoluri despre care tot s-a declarat, dar puţin s-a făcut, la fel sperie investitorii. Or pe o piaţă unde nu se vede concurenţă, puţini riscă să-şi plaseze banii. În al treilea rînd, boala noastră cronică din sistemul judiciar care deseori este calificat ca injust şi corupt - este un motiv forte, care încă pune pe fugă investitorii. Acele atacuri raider de anul trecut, cînd s-a recurs la delapidări de acţiuni majoritare de la întreprinderi şi companii importante din ţară la fel nu au cum să treacă neobservate pentru cei ce vor să învestească în Moldova, mai ales ca au fost titrate şi de FMI şi alţi investitori instituţionali. Acea instabilitate politică, despre care pomenisem mai sus, dar să credem că nu va mai fi un motiv de acum înainte. Toate acestea, precum şi alte motive care adunate la un loc plasează Republica Moldova departe de ţările cu cele mai atractive medii investiţionale”.

Europa Liberă: Dar cum arată Republica Moldova în comparaţie cu statele învecinate şi cu cele care au avut un start comparabil cu cel moldovenesc?

Iurie Gotişan: „Valoarea totală a investiţiilor străine directe plasate în Republica Moldova de la independenţă şi pînă în prezent, adică timp de 20 de ani, este sub 3 miliarde de dolari. Investiţii ce au intrat, spre exemplu în România, pe durata unui singur an. Bine, sistemele economice sint diferite, insa asta denotă pînă la urmă o provocare istorică a Moldovei dacă vreţi. Un raport recent al Băncii Mondiale indică că stocul investiţiilor străine pe cap de locuitor în Moldova este în jur de 300 de dolari, comparativ cu Georgia sau Armenia cu un volum de peste 1000 de dolari per capita, România cu peste 3000 de dolari, nemaivorbind de Ţările Baltice, unde în Estonia acest indicator este de peste 10.000 USD pe cap de locuitor”.
XS
SM
MD
LG