Linkuri accesibilitate

Comunitatea de experţi nu a fost întrebată dacă instalaţia pentru drapelul de stat din faţa guvernului răspunde rigorilor.


Vinerea trecută, cu prilejul celebrării Zilei Drapelului de Stat, guvernul a adăugat la piatra comemorativă dedicată victimelor represiunilor sovietice din Piaţa Marii Adunări Naţionale un tricolor imens arborat pe un catarg argintiu în formă de telescop întors cu o înălţime de 30 de metri. Cine a decis unde să fie plasat drapelul, ce experţi au fost sau nu consultaţi, cine a ales designul? Întrebări la care a căutat răspunsuri, Liliana Barbăroşie:

Pus vinerea trecută în parlament în situaţia de a explica aliaţilor de ce nu i-a invitat la sărbătoarea drapelului, premierul Vlad Filat s-a justificat calificând ceremonia de inaugurare a stindardului drept una strictamente cu caracter guvernamental. Cu toate acestea, nici uneia din consiliile specializate din cadrul cabinetului nu i-a fost solicitată vreo expertiză pentru catargul argintiu, în formă de telescop întors, pe care a fost arborat drapelul simbolic. Aşa că experţilor din cadrul acestor consilii nu le rămâne decât să critice post-factum soluţia inginerească la care s-a apelat.

Iată, bunăoară, ce motive pentru critică are adjunctul din consiliul naţional pentru monumentele istorice, Sergiu Ciocanu, şef de direcţie patrimoniu şi arte vizuale de la Ministerul Culturii:

„Dacă se adresau, poate se putea micşora partea inferioară a construcţiei care pare extrem de greoaie. De aceea şi există consilii. Că acolo se adună nu o persoană, ci se ia în calcul opinia mai multor persoane – în cazul nostru 14.”

Consiliul naţional pentru monumente de for public este însă structura care se cuvenea în primul rând să fie consultată înainte de instalarea soclului. Dar n-a fost. Preşedintele acestei comisii, artistul plastic Tudor Zbârnea, a acceptat să ne împărtăşească obiecţiile care ar fi intrat în avizul consiliului său, dacă ar fi fost întrebat:

„Se pare că este prost gândită această construcţie. Trepte, iar trepte, se încearcă să se facă un soclu, dar fără reuşită. E un fel de KimIrsenism. Lui Kim Ir-sen îi plăcea să facă monstruozităţile acestea. Idei totalitare - parcă am fi în Coreia de Nord.”

Pentru directorul agenției de inspectare și restaurare a monumentelor, Ion Ștefăniță, ideea instalării unui tricolor în PMAN, chiar dacă este salutară, se putea face cu cheltuieli mai modeste:

„Pentru anul 2012, guvernul a rezervat pentru restaurarea monumentelor 11 mln. Pentru acest drapel s-au cheltuit 3 mln. adică a patra parte. Eu cred că mai bine se investea într-un monument arhitectural în degradare, fie din centrul istoric al Chişinăului, fie din republică.”

Iar cum locul unde a fost instalat drapelul intră în raza de protecţie a catedralei din apropierea executivului, construcţia ar fi trebuit cu atât mai mult coordonată cu experţii versaţi. Am fost curioasă să aflu dacă va exista vreo reacţie din partea acestora. Din nou Tudor Zbârnea:

„Post factum nu are rost. E o chestiune depăşită. Asta e. Noi ştim unde locuim, în ce capitală şi nu ne mai miră nimic. Se cuvine de onorat simbolurile statului, dar e important să se ţină cont în ce context arhitectural este plasat. Ei, nu s-a făcut. Eu am auzit de instalarea bernei cu câteva zile înainte. E un mod de a ne grăbi, fiecare spre scopul lui. Fiecare cu monumentul lui şi cu piatra lui”, ne-a spus Tudor Zbârnea.

Guvernul nu a răspuns în nici un fel unor astfel de critici.
XS
SM
MD
LG