Linkuri accesibilitate

La sfârşit de săptămână cu Europa Liberă: cu Valentina Ursu şi invitaţii săi despre Strategia națională de descentralizare.


Republica Moldova este, așa cum spun experții, un stat încă foarte centralizat aproape la toate capitolele. Dar iată că după doi ani de dezbateri și consultări publice, Parlamentul a adoptat Strategia națională de descentralizare și Planul de acțiuni pe o perioadă de trei ani. Va da Guvernul mai multă libertate primarilor?

Europa Liberă: La întrebarea: de ce sunt localități prospere și localități sărace, mulți dintre cei cu care am stat de vorbă au răspuns simplu: pentru că așa este primarul. Dar pentru că Dumneavoastră, alegătorii, l-ați investit, l-ați pus într-o funcție și vă reprezintă, Dumneavoastră sunteți cei care trebuie să-i cereți și socoteală. La Dondușeni am întâlnit unii localnici, care au spus că nici nu cunosc cine e primar.

-,,Nici nu știu cine e primar.”

-,,Nici idee n-am cine e.”

-,,La domnul primar nu merg.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie să rezolve un primar?

Valentina Ursu

Valentina Ursu

-,,Păi multe ce ar trebui să rezolve – modalitatea de organizare a unor spații de odihnă pentru cetățeni, ce ține de aceeași infrastructură, drumurile, spațiile verzi.”

Europa Liberă: Drumurile cum sunt?

-,,Dezastruoase. Dacă pe centru se mai circulă cum se circulă, la periferie e extraordinar. E o problemă.”

-,,Ar fi normal ca să fie înțeles și primarul, să fie înțeleși și localnicii.”

Europa Liberă: Pentru a rezolva trebuie bani? Trebuie voință politică? Trebuie ce?

-,,Trebuie să ai caracter și să fii gospodar bun. Bani găsești dacă ești gospodar. Dar dacă nu ești, poți să ai bani milioane și sute de milioane și să le gestionezi după placul sau după dorința locuitorilor, apoi…Doar fiecare primar când a candidat la funcția respectivă a promis drumuri, a promis asistență, ajutor, și până la urmă ce se face? Sunt granturi, trebuie să pui capul în mișcare și găsești pentru localitate. Care dorește găsește.”

Europa Liberă: Cât valorează o promisiune făcută în campania electorală? Cât costă ea?

-,,Promisiunea? Lasă să spună de-acum localnicii cât costă.”

Europa Liberă: Dar ați mers vreo dată la primar?

-,,Eu dacă mă duc la primar, mă duc și cu problemele localității.”

Europa Liberă: Pe cât de mult contează relațiile dintre primar și consiliul local?

-,,Contează foarte mult. Trebuie să fie o alianță reciprocă, o conlucrare, o înțelegere. Și asta e normal într-o localitate, doar sunt toți rude, prieteni, cumetri.”

Europa Liberă: Dar cine prioritizează problemele?

-,,În primul rând primarul. Asta e a lui, sarcina lui. Desigur el a identificat problemele principale, de-acum se consultă cu consilierii - și asta merge, asta nu merge. Și poftim, reieșim din problemele comunității.”

Europa Liberă: Cât de des ajungeți la primar?

-,,La primar? Oh, încă nu am ajuns.”

Europa Liberă: Aveți încredere în primar și primărie?

-,,Am încredere, anume în primar. Primarul trebuie de susținut și de măturat lichelele de acolo. Oamenii răi de măturat de-acolo și de susținut pe dânsul în ori și ce.”

Europa Liberă: Spuneți, vă rog, de câte ori mergeți la primar?

-,,Eu nici odată nu am fost.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie să rezolve un primar?

-,,Trebuie să se gândească la oameni, să fie mai cultural. Ce, el nu face nici un efort, nu face nimic. Iată șed și mă uit, orașul e murdar, e murdar. Să facă în primul rând curățenie. Pentru oameni nimeni nu se gândește. Acum fiecare pentru dânsul se gândește.”

Europa Liberă: Deci o problemă – curățenia. Alta?

-,,Un primar ce mai are? Drumurile. Ian uitați-vă ce drumuri avem. Drumurile astea nu-s făcute, dar toți banii se duc unde? Se duc la dânșii în buzunar. Nu văd nici o perspectivă ca să intre Moldova în Europa. Ea n-o să poată. În primul rând economia la noi e tare slabă, educația la tineret e slabă, drumurile sunt tare sfărâmate.”

*

Europa Liberă: Autoritățile administrației publice locale vor fi mai în măsură să răspundă nevoilor cetățenilor, cunoscând mai profund problemele lor, dar și cele mai bune căi pentru rezolvarea acestora, odată cu implementarea Strategiei naționale de descentralizare, adoptată recent de Parlament. Europa Liberă a discutat la această temă cu primarul de Baraboi, Andrei Țurcanu, care activează în administrația publică locală de două decenii, 13 ani aflându-se în fotoliul de edil al localității.

Andrei Țurcanu

Andrei Țurcanu

Andrei Țurcanu: ,,Iată vedeți la mine în birou, sunt desenele tehnice și la canalizare, și la apeduct. Cu părere de rău nu am bani, nu numai localitatea Baraboi, dar toate localitățile noastre. și eu înțeleg situația că este criză în țară, nu sunt bani. Dar și banii puțini pe care îi avem trebuie rațional să-i cheltuim. Dar atunci când vedem cum se dă la o localitate pentru un drum, ca localitatea ceea peste un an trebuie să se gândească că trebuie să facă apeductul, și să sape și să facă iarăși din nou lucrări, mă doare sufletul, sincer. Că aceștia sunt banii părinților noștri, și fraților și surorilor noștri pe care îi aruncăm în vânt. Orice ban public trebuie să fie folosit rațional. Colegii mei din structurile publice uneori spun că sunt zgârcit, că nu le dau bani. Eu le spun că nu sunt zgârcit, eu trebuie să văd ca banul acela trebuie să-l investim acolo, dar să fie un tolc oarecare. Și mă mândresc că avem o sală sportivă, care nu este în Republică, avem și o grădiniță, cu care poate să se mândrească un centru raional.”

Europa Liberă: Domnule primar, activitatea administrației publice locale este politizată?

Andrei Țurcanu: ,,Da, eu am avut o discuție cu unul din vicepreședinții Parlamentului, care îi explicam că nu este normal ca pe criterii politice să împărțim banii. Cu părere de rău nu am fost ascultat, că pentru anul 2012, în ultima lectură când a fost în comisia bugetară practic localitatea Baraboi a fost scoasă, fiindcă…”

Europa Liberă: Fiindcă primarul e de culoarea?

Andrei Țurcanu: ,,Fiindcă primarul e de culoarea politică care nu trebuie să fie. Pot să vă deschid și o paranteză, că fiind și consilier în consiliul raional, în urma negocierilor am fost propus la funcția de președinte de raion din partea Alianței și cu părere de rău la urmă ajung în Parlament să fiu exclus, sursele financiare care au fost preconizate să fie date la alte localități.”

Europa Liberă: Cum vă explicați acest paradox?

Andrei Țurcanu: ,,Nu e normal, primarii sunt persoane politice într-o măsură oarecare, dar s-au terminat alegerile, primarul trebuie să lucreze pentru comunitatea sa, pentru țară, pentru că țara pornește de aici, de la sat.”

Europa Liberă: Cât e de sărac satul astăzi? Aici la Baraboi sărăcia e una pronunțată? Cum e perceput gradul de sărăcie?

Andrei Țurcanu: ,,Atunci când este bine în țară, când este liniște în țară, când este înțelegere între conducătorii noștri și lumea lucrează cu spor. Chiar dacă li-i greu, dar știu că le e greu la toți. Dar atunci când nu este înțelegere se simte și la nivel local, aici. Am avut foarte mulți bătrâni în localitate care n-au avut nici ce să mănânce, sărăcia nu ne bate la ușă, ea deja a intrat în casă.”

Europa Liberă: Văd foarte multe case părăsite. Abandonul acestor case e pe motivul că lumea e plecată în căutarea unui câștig mai bun peste hotare?

Andrei Țurcanu: ,,Avem și plecați, la Soci foarte mulți lucrează, dar casele care sunt părăsite astea sunt persoanele care au decedat și au rămas urmașii, care nu trăiesc în localitate la noi.”

Europa Liberă: Ce vă doriți să se întâmple cel mai mult în relația centru-teritoriu?

Andrei Țurcanu: ,,Pentru noi primarii de fapt Parlamentul trebuie să adopte niște legi, ca noi să putem lucra. Noi n-avem o lege adecvată cu privire la finanțele publice locale. Am mulți colegi care acum sunt în Parlament, care până a ajunge ei acolo, au fost primari și chiar toată vremea vorbeam de lucrurile astea. Că ne trebuie o lege nouă cu privire la administrația publică locală. O îmbunătățire a legii cu privire la finanțele publice locale, că noi avem obligațiuni, dar nu avem acoperire financiară.”

Europa Liberă: Dar bugetul se face de sus în jos?

Andrei Țurcanu

Andrei Țurcanu

Andrei Țurcanu: ,,Fiind primar din 1999 eu am avut posibilitate ca bugetul din 2000 să-l fac de jos în sus, unica dată. Pe urmă nu am mai avut , merge de sus în jos. Noi dacă vrem să avem o localitate prosperă, noi trebuie să avem o infrastructură economică bună. Atunci când ai infrastructura asta economică, cât de puțin, dar în bugetul local vin niște bani. Și atunci dacă ai banii tăi poți face ceva pentru localitate. Este foarte regretabil acum faptul că cota zero care a fost la impozitul pe venit în activitatea de întreprinzător a trebuit s-o lăsăm, dar a trebuit să-i cerem socoteală agenților economici, să le spunem: ian să vedem noi pe parcursul a doi ani de zile, sau trei, sau patru ani de zile câte locuri de muncă ai mai deschis? Fiindcă statul ți-a dat posibilitatea ca tu venitul pe care îl ai trebuie să-l investești mai departe în activitate. Și pentru noi era îmbucurător faptul ca să vină impozitul pe venit din salariu. Că dacă sunt angajați, sunt locuri de muncă și atunci primește și primăria ceva. Eu pot să prevăd numai – neplăți la buget nu vor fi, se vor micșora. Și la sigur că și locurile de muncă se vor micșora. Și în ansamblu va pierde cine? Primăriile, care nu vor avea resursele financiare destule, care să acopere toate cheltuielile necesare pentru activitatea și buna gestionare a instituțiilor publice din sat.”

*

Europa Liberă: Așadar, în Republica Moldova va fi implementată Strategia națională de descentralizare, care urmează a fi principalul document de politici în domeniul administrației locale. Esența Strategiei, sugerează guvernarea, constă în transferul de competențe și resurse financiare necesare de la autoritățile centrale la cele locale. Am cerut și părerea primarului de Chișinău, Dorin Chirtoacă, despre această Strategie de descentralizare.

Dorin Chirtoacă

Dorin Chirtoacă

Dorin Chirtoacă: ,,Moldova acum nu mai are nici o scuză față de Consiliul Europei sau față de societate pentru a nu aplica descentralizarea în administrație. Altfel ne vom bloca într-o bună zi. Este absurd ca Primăria municipiului Chișinău sau oricare altă primărie din Republică să nu aibă dreptul să pună cel puțin o amendă pentru construcție neautorizată, pentru curățenie, pentru parcarea mașinilor ilegal, ș.a.m.d. Din păcate asta este situația și oamenii nu o cunosc. Primăriile nu au dreptul să pedepsească, primăriile doar sunt obligate să facă curățenie, să aduc lucrurile în ordine, dar pedeapsa o stabilesc doar autoritățile centrale ale statului, reprezentanții diferitor ministere. Evident că lucrurile se complică. Or, nici nu era nevoie de strategie, trebuiau doar abrogate niște abuzuri.”

Europa Liberă: Bine, acum o autonomie deplină, oferită autorităților publice locale, ce-i permite municipiului Chișinău să facă?

Dorin Chirtoacă: ,,În cazul în care am avea autonomie și mai multe instrumente la îndemână, atunci s-ar putea interveni imediat pentru a opri abuzurile comise de oamenii care sunt certați cu legea. În cazul în care încep o construcție neautorizată, primăria poate doar în prezent să scrie o hârtie și să o transmită Inspecției de stat în construcții, o informație, o petiție. Și ei mai departe fac un proces verbal, îl transmit instanței de judecată și abia instanța de judecată decide dacă să pedepsească sau nu respectivul agent economic sau nu. Între timp cât durează această procedură se pot construi de trei ori clădiri în zona respectivă. În mod normal ar trebui să fie de competența primăriei direct de a demola. Dacă s-a constatat la fața locului că se construiește fără acte, împotriva regulamentelor locale de urbanism, de înălțime ș.a.m.d., competența administrației locale trebuie să fie direct de a demola și într-un termen de 24 de ore. Ca să fie clar și respectivului, și altora care ar dori să mai facă așa ceva. Din păcate lucrurile stau invers. La fel este și cu curățenia. Până în ianuarie putea doar să pedepsească inspectorul ecologic, însă un inspector la un sector e practic nimic, picătură în mare. Din ianuarie pot pedepsi polițiștii de sector. Polițiști de sector avem circa 230 în municipiu, câte aproape fiecare 50 în fiecare sector.”

Europa Liberă: Domnule primar, haideți s vorbim despre gradul autonomiei financiare.

Primăria Chişinău

Primăria Chişinău

Dorin Chirtoacă: ,,Noi pledăm pentru dreptul administrațiilor locale de a stabili ea înseși taxe și impozite. Și dacă unele sunt necesare să fie stabilite și crescute, iar altele, nefiind necesare să fie micșorate și chiar anulate. Aceasta ar fi regula democrației, în care și-ar asuma fiecare consiliu local răspunderea pentru acumularea taxelor locale. Dacă vorbim de repartizarea impozitelor de stat aici trebuie să existe un echilibru. Autonomia financiară a municipiului Chișinău este egală cu 10 la sută din tot ce acumulăm noi. Și asta vorbim despre capitală, cu un milion de locuitori. Se acumulează aici șase miliarde de lei taxe și impozite, dintre care municipiului Chișinău îi rămân propriu zis pentru gospodărirea orașului circa 600 de milioane, cam 10 la sută. Bugetul este adevărat, este de două miliarde de lei, dar din acesta peste un miliard merge la învățământ, ceea ce în toate statele lumii este finanțat de fapt de stat, de Guvern, de administrația centrală. Și alte o sută de milioane merg la poliție, care aparține Ministerului de Interne, de fapt. Și iată în felul acesta supraviețuim și ne mișcăm înainte. Sunt de acord că în capitală se acumulează mai multe surse, decât într-o altă unitate administrativă teritorială, dar 90 la sută le dăm înapoi și doar 10 la sută păstrăm. Pe când în alt orașe și capitale ale lumii în cel mai rău caz 50 la sută din venituri rămân în capitală, rămân în oraș pentru dezvoltarea acestuia, pentru că fără dezvoltarea capitalei, fără dezvoltarea orașului mai greu se va dezvolta și teritoriul, și 50 la sută sunt transferate.”

Europa Liberă: Și dacă ar rămâne 50 la sută în haznaua municipiului, ce ați face?

Dorin Chirtoacă

Dorin Chirtoacă

Dorin Chirtoacă: ,,Și chiar sută la sută sunt care rămân. Drumurile sunt uzate în proporție de 80-90 la sută. Transportul, da, am adus 100 de troleibuze noi, dar mai sunt încă alte 100-150 care trebuie înlocuite și autobuze alte 100 care sunt învechite. Vorbim despre rețelele subterane, care și acestea sunt uzate în proporție de 70 la sută. Vorbim despre cartierele orașului, drumurile de acces, care nu au fost atinse, reparate încă din perioada sovietică. Vorbim despre necesitatea construirii șoselei de centură, pentru a scoate traficul greu din oraș. Vorbim despre pregătirea municipiului în general de ceea ce înseamnă transformarea acestuia într-o metropolă. Vorbim despre intersecții de două nivele, care trebuie construite pentru a fluidiza traficul, întrucât metrou nu avem. Deocamdată nu discutăm despre un asemenea proiect, deși am cerut să fie pregătit un studiu de fezabilitate pentru o primă linie de metrou ușor. Însă intersecțiile în două nivele sunt obligatorii pentru orașele care ating cifra de un milion.”

*

Europa Liberă: Potrivit Strategiei, adoptate de legiuitori, descentralizarea va apropia deciziile aleșilor locali de oamenii care i-au ales. O serie întreagă de servicii publice vor fi prestate mai eficient la nivel local, spune deputatul Iurie Țap, președintele Comisiei de descentralizare.

Iurie Țap

Iurie Țap

Iurie Țap: ,,Și în legislatura trecută, dar și în aceasta am insistat să fie creată comisia specială a Parlamentului pentru descentralizarea și consolidarea autonomiei locale, care monitorizează acest proces. Și am lucrat de rând cu Guvernul, cu alte structuri și cu autoritățile publice locale la elaborarea Strategiei, Planului de acțiuni, dezbateri, audieri în teritoriu pentru a-l face unul cât de cât conform cerințelor, așteptărilor. Și acum mai departe vom lucra cu Guvernul, cu autoritățile publice locale pentru a-l implementa.”

Europa Liberă: Vrea Guvernul această descentralizare? Și de ce atât de greu se mișcă carul din loc?

Iurie Țap: ,,Sigur că vrea. Odată aprobată Strategia și Planul de acțiuni, care a fost elaborat.”

Europa Liberă: Dar e una pe hârtie, și alta e realitatea, domnule Țap.

Iurie Țap: ,,Noi avem 20 de ani de zile când nu s-a făcut nimic în acest sens. Trebuie să avem o viziune foarte clară și centru și autoritățile locale, trebuie să știm exact ce ne dorim.”

Europa Liberă: Și ce vă doriți?

Iurie Țap: ,,Dorim să avem descentralizare veritabilă. Dar descentralizarea nu este un lucru simplu și eu aș putea să vă zic altfel: deunăzi a venit un proiect de lege, care prevede schimbarea competenței de aprobare a tarifelor de la autoritățile locale către Agenți națională pentru reglementări în energetică. Păi eu să vă zic simplu: descentralizarea puterii înseamnă în primul rând responsabilizarea autorităților locale, a consiliilor locale și a primarilor față de populație pentru serviciile prestate. În cazul cu tarifele reiese că autoritățile locale fug de această responsabilitate prin această atitudine. Și eu mă întreb: real, ei înțeleg ce înseamnă descentralizare?”

Europa Liberă: Ce înseamnă real descentralizare?

Iurie Țap: ,,Descentralizare puterii înseamnă distribuirea optimă a responsabilităților și resurselor între autoritățile centrale și cele locale, adică să fie clar cine de ce răspunde, cine ce face. Fiindcă în multe cazuri nici populația nu înțelege și mulți reprezentanți ai autorităților locale nu înțeleg această distribuire optimă, rațională. Și partea a doua - și a resurselor. Adică nu doar să răspundă, cum era, că m-ați întrebat cu ce s-au confruntat primarul Iurie Țap. pentru că da, aveam responsabilități și nu aveam pârghii, nu aveam instrumente și tocmai acum lucrăm ca autoritățile locale să aibă competențe foarte clar delimitate, dar și instrumente ca să le poată soluționa.”

Europa Liberă: Domnule Țap, dar pe cât de pregătiți sunt primarii ca să-și asumă această responsabilitate să facă din comunitate o localitate cel puțin asemănătoare celei din Occident?

Iurie Țap: ,,Foarte bună întrebare. Tocmai de aceea Strategia este un document de politici, care atestă unde suntem, unde vrem să ajungem și cum trebuie să ajungem. Are șapte obiective: delimitarea competențelor, descentralizarea financiară, descentralizarea patrimonială, dezvoltarea locală, capacitatea administrativă, capacitatea instituțională și democrația locală, etică, egalitatea de gen. Iată aceste șapte obiective specifice. Descentralizarea nu se produce momentan, am apăsat butonul și s-a aprins lumina. Procesul de descentralizare, dacă e să luăm exemplul Poloniei, unde a durat aproape 20 de ani. El va fi unul de durată, cel puțin 10-12 ani, poate 15 ani, dar trebuie să etapizăm, pentru că descentralizând puterea noi trebuie să ne asumăm responsabilitatea pentru calitatea serviciilor. Până la urmă statul răspunde în fața cetățeanului. Descentralizând, nu trebuie să facem mai rău. Trebuie să păstrăm ceea ce avem și să ne mișcăm înainte, ca să îmbunătățim situația.”

Europa Liberă: Care este diferența dintre conducerea administrației locale din Republica Moldova și una dintr-o țară europeană?

Iurie Ţap

Iurie Ţap

Iurie Țap: ,,Sunt diferite culturi politice. Europa are o tradiție de sute de ani, noi nu avem acest fundament. Trebuie să reieșim din ce cadre avem, ce sistem avem, ce mentalitate avem și s-o aducem la una bună. Vă asigur, viziunea noastră asupra descentralizării puterii am conturat-o binișor. Și ați spus că a mers greu – de aceea fiindcă era ceva nou pentru noi, foarte mulți nu știau, nu înțelegeau ce este aceasta, cum s-o realizăm. Depinde de Parlament, de Guvern, depinde de primari, de aleșii locali în ce măsură vom înțelege și ne vom implica. De noi absolut depinde.”

Europa Liberă: Sute de primari au vorbit și la microfonul Europei Libere. Prima problemă – autonomie financiare.

Iurie Țap: ,,Descentralizarea financiară este un instrument puternic întru consolidarea autonomiei locale. Astăzi având responsabilități și neavând resurse financiare, păi cum ar putea acest primar sau consiliu local să-și acopere aceste competențe. Este un tot întreg, delimitarea competențelor, descentralizarea financiară, patrimonială, care vor produce acea schimbare în comunitățile noastre.”

Europa Liberă: O comunitate, o primărie de unde să ia bani?

Iurie Țap: ,,N-o să li se dea propriu zis bani, o să li se stabilească surse de venituri. Nu li se vor da cum se face acum, prin aceste transferuri, că nu este corect. Dar prin lege vor fi stabilite exact veniturile autorităților publice locale. De exemplu, se presupune ca veniturile proprii ale autorităților publice locale de nivelul unu, una din surse de bază să fie impozitul pe venit al persoanelor fizice. Ce ar însemna aceasta? Dacă un primar înțelege bine situația și are o conlucrare bună cu consiliul, ei vor face tot posibilul pentru ca să crească numărul locurilor de muncă, majorând astfel acele venituri de la impozitul pe activitatea persoanelor fizice. Deci, este o cointeresare directă și în dependență cum va activa consiliul și primarul, depinde și bugetul lui, el și își va face veniturile. Deci, noi nu-i dăm bani, dar îi stabilim aceste venituri proprii, pe care ei pot să le majoreze și să le utilizeze respectiv. Îi dăm pârghii.”

*

Europa Liberă: Despre această intenție a guvernanților de descentralizare a serviciilor și a competențelor, descentralizare financiară și patrimonială, dar mai ales despre o reușită a implementării acestei Strategii am discutat și cu premierul Vlad Filat.

Vlad Filat

Vlad Filat

Vlad Filat: ,,Această Strategie stabilește acțiunile pe care trebuie să le implementăm, asta înseamnă modificarea legislației. Strategia ne oferă cadrul general, acum trebuie să mergem foarte energic, într-o manieră ofensivă în implementarea acestei strategii.”

Europa Liberă: Ofensivitatea în ce constă?

Vlad Filat: ,,În sens pozitiv, asta înseamnă că trebuie să respectăm termenele și trebuie să oferim totodată și capacitatea administrațiilor locale. Asta ține și de școlarizare, asta ține și de multe alte elemente, care sunt necesare pentru ca această descentralizare să aibă ca rezultat serviciul aproape de cetățean și calitativ.”

Europa Liberă: Și va avea?

Vlad Filat: ,,Va avea sigur. Acesta este obiectivul.”

Europa Liberă: Dar o lege privind finanțele publice locale, care să le dezlege mâinile?

Vlad Filat: ,,Rezultă din această Strategie. Și legea privind finanțele publice locale, și legea privind patrimoniul public local, și ceea ce ține de competențele pe care le vor avea administrațiile în diferite domenii. Însă trebuie să înțelegem că adoptarea acestor legi nu înseamnă dezlegarea mâinilor administrațiilor, pentru că la ora actuală, dacă e să ne uităm, subvenționarea este în cea mai mare proporție venită de la bugetul de stat. Asta oferă perspectivă. Și aici depinde de fiecare administrație cum reușesc ei să-și administreze potențialul sub aspect economic în cazul nostru.”

Europa Liberă: Bine, dar la sat, în comunitate sunt foarte puțini agenți economici care pot vărsa ceva în pușculița primăriei.

Vlad Filat: ,,În primul rând tot acel patrimoniu și acea bază impozabilă trebuie să fie administrată eficient. În primul rând trebuie să fie corectate toate impozitele și ulterior administrate rațional.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeți că astăzi nu se colectează toate impozitele?

Vlad Filat: ,,Toată lumea știe lucrul acesta. Suntem foarte departe în a colecta toate impozitele.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG