Linkuri accesibilitate

Revocare ambasadorului Andrei Neguță (Jurnal de Chișinău).


Rudimentar şi opac – astfel este caracterizat sistemul bancar moldovenesc într-un articol din „Adevărul”. În Republica Moldova activează 14 bănci, din care doar Banca de Economii are capital majoritar de stat. Proprietarii a patru instituţii financiare sunt grupuri bancare cu prezenţă internaţională. În acelaşi timp, la cele mai mari trei bănci din ţară: Moldova-Agroindbank, Victoriabank şi Moldinconbank nu se ştie cu exactitate cine sunt adevăraţii beneficiari, arată analiza semnată Ion Preaşcă.

În articol este citat Tokhir Mirzoev, şeful reprezentanţei FMI de la Chişinău, care a declarat recent că „peste 60% din băncile din Moldova au o structură de acţionariat netransparentă şi nu se ştie cu exactitate cine sunt proprietarii adevăraţi ai acestora“ şi că „nu putem exclude că printre proprietarii de bănci sunt şi grupări criminale”.

Despre revocarea ambasadorului moldovean la Moscova, Andrei Neguţa, editorialistul Petru Bogatu de la „Jurnal de Chişinău” scrie că e unul dintre „şefii de misiuni diplomatice care urmau să fie rechemaţi încă în toamna lui 2009”. El a reprezentat în Federaţia Rusă până în 2012 nu guvernul Filat, ci fostul cabinet comunist”, apreciază dl Bogatu. Autorul găseşte catastrofale „raţiunile în baza cărora Neguţă a fost lăsat să-şi exercite mandatul. S-a pornit de la ideea [… ] potrivit căreia un ambasador comunist desemnat de Voronin ar putea, chipurile, să-i îmbuneze mai uşor pe ruşi pentru a arunca punţi între Kremlin şi noua guvernare democratică”.

În „Moldavskie Vedomosti” un doctor în istorie şi fost deputat, Piotr Şornikov, aduce în discuţie ipoteza că sub tricolor este imposibil să uneşti societatea moldovenească, pentru că unii l-ar asocia cu ocupaţia românească. Iurie Roşca, preşedintele de onoare al PPCD, regretă pe paginile aceleiaşi publicaţii astfel de atitudini pe care le găseşte lipsite de respect. „Avem un trecut contradictoriu, dar trebuie să construim propriul stat, ci nu România sau Rusia”, a mai afirmat fostul lider creştin-democrat.

Un alt articol din „Moldavskie Vedomosti” avansează ideea că noua lege a poliţiei, pregătit pentru adoptare în Parlament, ar fi o încercare a PLDM de a salva situaţia creată odată cu plecarea în masă din MAI a profesioniştilor (şi venirea necompetenţilor), precum şi de a înfrunta criminalitatea în ascensiune”.

Şi, din „Panorama” aflăm că structura aparatului central al Ministerului Justiţiei este în pragul unei largi optimizări. „Ministerul examinează câteva variante care, pe de o parte, vor permite crearea unor noi direcţii, iar pe de alta - vor menţine personalul cam la acelaşi nivel. Toate subdiviziunile vor fi reorganizate în funcţie de noile competenţe ale ministerului”, spune autorul de la „Panorama”.
XS
SM
MD
LG