Linkuri accesibilitate

Un interviu cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz.


Social democratul german Martin Schulz a preluat la începutul anului preşedinţia Parlamentului European, iar corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Richard Jozwiak a vrut să afle care este acum reacţia parlamentului la relatările privind presupusa maltratare a premierului ucrainean Iulia Timoşenko în închisoare. Timoşenko ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani închisoare pentru abuz de putere, iar între timp i s-a deschis un nou dosar penal. Ileana Giurchescu rezumă interviul:

Pentru Martin Schulz evoluţia situaţiei din Ucraina este inacceptabilă. Aşa că Parlamentul European va profita de prezenţa la Bruxelles a vicepremierului ucrainean pentru a-şi exprima dezamăgirea. Mai ales că Uniunea Europeană, a precizat Martin Schulz, şi-a pus mari speranţe în dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu Kievul:

„Sfatul meu pentru guvernul de la Kiev este să-i acorde dnei Timoşenko orice tratament medical are nevoie, fie în Germania sau în altă ţară. Dacă chiar a fost maltratată în închisoare, este o ruşine pentru ţară.”

Şi atunci nu ar fi momentul ca Uniunea Europeană să ridice dreptul de a călători în Europa acelor oficiali ucraineni care sunt implicaţi în cazul Timoşenko? Sau să le îngheţe conturile din Europa?

Martin Schulz este absolut de acord că cei care sunt direct implicaţi în violarea drepturilor omului sau acte de tortură nu pot fi partenerii Uniunii Europene. „Nu pot spune ce măsură ar fi mai eficientă, - a continuat Martin Schulz, - dar nu putem accepta oameni care încalcă principiile fundamentale ale Uniunii Europene”.

Recent, secretarul general NATO Fogh Rasmussen a recomandat extinderea misiunii europene în Kosovo, iar Amnesty International a dat publicităţii un raport în care se cere ca misiunea să se implice direct şi în judecarea crimelor de război comise în Kosovo în 1999.

Cu toate acestea, Martin Schulz este destul de sceptic, pentru că extinderea misiunii europene este complicată:

„Nu cred că EULEX poate ajuta la judecarea crimelor de război. Acolo unde aceste crime au fost judecate, totul a depins de voinţa ţării respective.”

Cât priveşte paradoxul recunoaşterii statului Kosovo, Martin Schulz speră că problema va fi rezolvată prin admiterea Serbiei, dar şi a Kosovo în Uniunea Europeană. În ce constă paradoxul? Parlamentul European este singura instituţie care foloseşte definiţia „Republica Kosovo”. Pe de altă parte, cinci ţări membre, între care România, nu recunosc independenţa regiunii.

„Sper că prin procesul de apropiere a Serbiei şi Kosovo de Uniunea Europeană, reticenţa acestor state să dispară”, a mai declarat Martin Schulz corespondentului Europei Libere la Bruxelles.
XS
SM
MD
LG