Linkuri accesibilitate

„Redobindirea cetățeniei române: perspective istorice, comparative şi aplicate”


Vlad Filat şi Traian Băsescu la Iaşi, 19 august 2010

Vlad Filat şi Traian Băsescu la Iaşi, 19 august 2010

Fundația Soros: Prin prisma politicii de cetățenie, legislația română tratează Republica Moldova ca pe o fostă provincie românească.

În ultimii 20 de ani la Bucureşti au fost soluționate sub 250 de mii de dosare privind redobîndirea cetățeniei române depuse de locuitori ai Republicii Moldova. Cei care au lucrat la studiul lansat luni de Fundatia Soros la Palatul Patrlamentului de la Bucureşti şi intitulat “Redobindirea cetateniei romane: perspective istorice, comparative si aplicate” nu au reusit sa afle de unde a ajuns la Traian Basescu suma de 800 de mii de cereri depuse de cetateni moldoveni pentru a primi pasaport romanesc.

În fiecare an mai putin de 100 de mii de persoane vor sa-si redobindeasca cetatenia romana, dar numarul lor a crescut semnificativ dupa modificarea legislatiei romanesti, care potrivit formularii din 2010 prevede că „fostii cetateni romani care au dobindit cetatenia prin nastere sau prin adoptie, si care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentii de gradul I, II si III ai acestora” isi pot recapata acum cetatenia română. La aceste prevederi se incadreaza mai ales locuitorii fostelor provincii româneşti aflate acum in Ucraina si Republica Moldova.

Potrivit legii exista trei conditii necesare pentru redobindirea cetateniei române: i) loialitatea-dovedita prin comportament, in sensul ca petentul nu a intreprins sau sprijinit actiuni impotriva ordinii de drept sau a securitatii nasionale; ii) solicitantul sa aiba 18 ani si iii) demnitatea, adica cel care cere cetatenia sa fie cunoscut ca avind o buna comportare si sa nu fi fost condamnat in tara sau in strainatate pentru o infractiune care sa il faca nedemn de a fi cetatean roman.

Studiul facut de Fundatia Soros analizeaza critic aceste conditii pe care le pune statul roman inainte de a le reda cetatenia celor care au pierdut-o. De pilda in cazul celei de-a treia conditii apar doua probleme, una de logica si alta de drept, fiindca o persoana care a dobindit cetatena romana prin nastere nu o poate pierde, indiferent ce fapte grave savirseste, dar pe de alta parte cineva care este acuzat de vatamarea intereselor statului român sau de lezarea prestigiului României nu va putea primi cetatena română, chiar daca s-a nascut român si a pierdut-o fara voia sa.

Dincolo de teoretizari de acest fel, cercetarea facuta de Fundatia Soros, explica si chestiuni de ordin practic. De exemplu, persoanele care au cetatenie dubla, dar domiciliul permanent in strainatate isi pot exercita continuu drepturile cetatenesti si politice in România sau dreptul de calatorie cu pasaportul românesc. Legat de acest subiect, cercetarea aduce in discutie loialitatea persoanelor cu dubla cetatenie si tensiunile pe care le creaza intre state. Prin prisma politicii de cetatenie, se arata in cercetare, legislatia română tratează Republica Moldova ca pe o fostă provincie românească, ocupata ca rezultat al Pactului Ribbentrop Molotov din 1939, desi Bucurestiul a condamnat oficial acest pact si a recunoscut independenta Republicii Moldova.

In orice caz, in România chestiunea cetateniei nu a fost niciodata abordata unitar, intr-o viziune pe termen lung, iar din 1947 pina in 2011 au fost adoptate 30 de legi si 8 ordonante de urgenta toate referitoare la posibilitatea redobindirii cetateniei romane. Totusi in ultimii ani statul roman, la insistentele presesintelui Traian Basescu, s-a aratat mai preocupat in special fata de locuitorii Republicii Moldova care vor sa aiba pasaport romanesc. Chiar si asa procedura redobindirii cetateniei romane a ramas complicata si scumpa: costul final calculat de Fundatia Soros fiind de circa 300 de euro pentru fiecare solicitant. In acelasi timp capacitatea Autoritatii Nationale pentru Cetatenie este redusa si termneul de 5 luni prevazut prin lege pentru rezolvarea dosarelor nu se respecta intotdeauna.

Date referitoare la acest subiect, precum si explicatii istorice, sociologice sau demografice se gasesc in volumul: „Redobindirea cetateniei romane: perspective istorice, comparative si aplicate”, coordonat de istoricul Constantin Iordachi, editat de Curtea Veche si finantat de Fundatia Soros, care de altfel a venit si cu ideea.
XS
SM
MD
LG