Linkuri accesibilitate

Cu ambasadorul R. Moldova la Paris despre alegerile prezidențiale și relațiile moldo-franceze.


Francezii au decis ca Francois Hollande si Nicolas Sarkozy vor merge mai departe in turul doi de scrutin, pentru presedintia Frantei. Vom cauta sa aflam de la ambasadorul Moldovei la Paris, Oleg Serebrian daca rezultatul final al alegerilor prezidenţiale va fi crucial, întrucât de el depinde cât de decis va fi viitorul preşedinte al Frantei pentru a lupta pentru unitatea Europei şi moneda europeană.

Europa Liberă: O lume întreagă a avut şi mai are privirea aţintită spre Franţa. În cursa electorală pentru fotoliul de la Palatul Elysée au fost înscrişi 10 candidaţi, însă potrivit rezultatelor preliminare, aşa cum aţi putut afla şi de la ştiri, actualul preşedinte, conservatorul Nicolas Sarkozy şi socialistul François Hollande rămân să se dueleze în turul doi. Domnule ambasador, cum vi s-au părut aceste alegeri?

Ambasadorul Oleg Serebrean

Ambasadorul Oleg Serebrean

Oleg Serebrean: „Au fost foarte, a fost o campanie foarte lungă, cu de toate şi a fost o campanie foarte încordată, în acelaşi timp. Cu multe surprize neplăcute, cu tactici şi strategii care sunt mai puţin obişnuite pentru lumea occidentale. Cu dueluri verbale foarte, foarte dure. Mulţi observatori politici de aici, din Franţa spuneau că s-a produs o „proletarizare” a dezbaterii politice. A fost o campanie, cum spuneam la început, foarte şi foarte dificilă, deşi cu un rezultat în principiu prognozabil. Toată lumea se aştepta ca cei doi candidaţi, care, iată, au ieşit în turul doi al scrutinului, François Hollande şi actualul preşedinte Nicolas Sarkozy, să iasă învingătorii primului tur. E adevărat că şi în Franţa sondajele dau greş. Or, până acum câteva zile sondajele îşi schimbaseră opinia faţă de François Hollande şi-l dădeau un uşor avans lui Nicolas Sarkozy.”

Europa Liberă: Dar cum vi se pare, totuşi, 80 la sută din electorat a mers să voteze, deşi se estima că lumea nu prea e dornică să participe la vot.

Oleg Serebrean:
„Într-adevăr, până la ora 12, ora 13 participarea a fost una destul de modestă, sub 30 la sută. Chiar comentatorii la ora 12 făceau anumite comentarii legate de această pasivitate, în comparaţie cu anul 2007, către ora 12 se prezentase cu aproape cinci la sută mai puţin. Se vede că mulţi au profitat de vremea bună, care s-a instalat în mare parte a Franţei, după o perioadă lungă de ploi şi în această zi de week-end probabil mulţi au venit
această alarmă, falsă s-a dovedit, în legătură cu participarea. Participarea a fost într-adevăr extraordinar de mare, foarte mare pentru o ţară din Vest şi explicaţia este în criza socială foarte acută. Franţa este foarte atinsă de o criză socială şi economică.”

Europa Liberă: De aceea şi tema principală a campaniei electorale a fost cea economică?

Oleg Serebrean:
„Şi da, şi nu. Se constată că ori de câte ori este o problemă economică şi socială puternică în ţară, ca şi la noi dezbaterile cad în politic mai curând. Pentru că deşi toată lumea era conştientă de faptul că tema principală este una economică, programele economice erau atât de puţin credibile, programele economice ale tuturor candidaţilor în principiu, încât duelul de bază se dădea pe teme politice: străinii, securitatea, integrarea comunităţii afro-arbe şi alte lucruri de genul acesta, care în principiu nu aveau legătură directă cu situaţia economică.”

Europa Liberă: Chiar şi dacă Franţa este a doua economie ca mărime din ţările europene şi una dintre cele mai mari ale lumii.

Oleg Serebrean:
„E adevărat, e a doua economie, asta nu o salvează de la criză. Franţa a fost puternic atinsă de criză, s-au făcut restructurări serioase în domeniul bugetar, se încearcă economii în cele mai diverse sectoare. Asta nu putea să nu aibă impact şi asupra demersului electoral. Vă spuneam că dezbaterea a căzut mai curând în politic, sau politicul a fost tema principală. Prin asta se explică scorul extraordinar de bun a candidatei Marine Le Pen

Marine Le Pen

dreptei, Marine Le Pen, care aproape nu a avut discurs economic. Ea a mers pe un discurs pur politic. Şi candidatul comunist Mélanchon, care a luat un scor extraordinar de bun de asemenea, deci această creştere a extremelor, 18 la sută pentru Marine Le Pen, aproape 12 la sută pentru candidatul extremei stângi. Este un semn de alarmă. Un semn de alarmă şi pentru stânga moderată a lui François Hollande, căruia îi suflă în spate formaţiunea de extremă stângă şi Marine Le Pen, care este văzută de foarte mulţi comentatori în această dimineaţă aici în Franţa ca marea învingătoare a acestui scrutin.”

Europa Liberă: Domnule Serebrean, cine cu cine va vota în turul doi şi cine are şanse mai mari să câştige?

Oleg Serebrean:
„Este foarte greu de spus, rezultatul este foarte strâns între cei doi candidaţi. Nu se ştie dacă participarea va fi tot atât de mare în al doilea tur de scrutin. Foarte posibil ca cei care au votat pentru Frontul Naţional, pentru Marine Le Pen, care sunt foarte mulţi, aproape o cincime din electorat, să nu se prezinte la vot. Marine Le Pen mai curând nu va opta nici pentru unul din cei doi candidaţi. Şi electoratul ei va face acelaşi lucru. Şi asta scade cumva, cum să zic, din bazinul potenţialului electorat pentru Nicolas Sarkozy.

Nu cred că Nicolas Sarkozy va face un apel către alegătorii Frontului Naţional, pentru că asta ar pica foarte bine socialiştilor, care vor specula copios un astfel de apel, venit din partea lui Nicolas Sarkozy. Aţi văzut că François Hollande deja a acuzat Uniunea pentru o Mişcare Populară partidul lui Nicolas Sarkozy de afinităţi cu extrema dreaptă. Electoratul comunist, electoratul de extremă stângă mai curând ar putea să voteze pentru François François Hollande

François Hollande

Hollande, ca şi electoratul moderat. Electoratul moderat, centriştii au luat aproape opt la sută, a fost cel mai bun scor, pe care la obţinut François Bayrou, care s-a plasat pe locul cinci. Ei, centriştii şi socialiştii, conform estimărilor comentatorilor, vor vota mai curând pentru François Hollande, ca şi cele două la sută care au votat pentru aliatul socialiştilor Eva Joly, preşedinta Partidului Ecologiştilor.

Din aceste cifre comentatorii deduc că al doilea tur de scrutin îl are ca şi potenţial avantajat pe François Hollande. Dar jocurile încă nu sunt făcute, mai sunt două săptămâni de campanie şi nu putem face nici un fel de prognoze foarte sigur.”

Europa Liberă: Haideţi să vorbim despre relaţiile Republicii Moldova cu Franţa. Indiferent de rezultatul acestor alegeri prezidenţiale, cum ar trebui să fie cooperarea moldo-franceză?

Oleg Serebrean:
„E o perioadă în care ambele ţări trec prin momente mai grele. Foarte mulţi analişti de aici, de la Paris, consideră că Franţa devine tot mai introvertă şi tot mai puţin deschisă spre cooperare externă, mai ales pe dimensiunea estică. Ceea ce, în opinia mea, nu este tocmai adevărat. Cred că această introvertire a Franţei s-a produs nu atât din cauza crizei economice, cât din cauza situaţiei politice.

Întotdeauna într-o perioadă electorală, şi mai este o perioadă foarte lungă electorală, să nu uităm că anul acesta peste o lună şi jumătate vor avea loc alegerile parlamentare în Franţa, care vor decide în principiu viitoarea guvernare de la Paris. După încheierea acestor campanii electorale, fără îndoială că Franţa va reveni la un alt curs de politică externă.”

Europa Liberă: Ceea ce reţinusem eu la capitolul politicii externe, actualul preşedinte Sarkozy pare-se că urmărea revizuirea acordurilor Schengen în vederea consolidării controlului la frontiere. Întrebarea firească: va aboli regimul de vize Franţa pentru Republica Moldova?

Oleg Serebrean:
„Ştiţi, în campania electorală trebuie să fim foarte precauţi cu declaraţiile care sunt făcute, pentru că deseori aceste declaraţii sunt făcute, nu vreau să spun hazardat.”

Europa Liberă: Aşa cum place electoratului.

Oleg Serebrean:
„Ci pentru a place electoratului. Există în Franţa, ca şi în alte ţări europene această incertitudine în legătură cu migraţia masivă, care vine mai ales din Sud totuşi, în cazul Franţei, în opinia mea, nu din Est. Nicolas Sarkozy a ţinut în Președintele Nicolas Sarkozy

Președintele Nicolas Sarkozy

această campanie electorală să acorde o atenţie sporită temei migraţiei. E o temă care Uniunea pentru o mişcare populară a luat-o la înarmare. Din punctul de vedere al multor jurnalişti şi comentatori de aici, a luat-o la înarmare în mod greşit şi a considerat-o drept cal de bătaie într-un mod greşit. Nu a adus un mare avantaj, un scor electoral candidatului Sarkozy.

Cred că şi această declaraţie, legată de Schengen în principiu nu a avut nici un efect decât semne de întrebare în multe capitale din Vestul Europei, dar şi în multe capitale din Estul Europei, inclusiv Chişinău, Kiev şi altele, care aşteaptă mai multă deschidere din partea Europei şi nu mai multă închidere, nu noi bariere.

Eu cred că viitoarea guvernare, oricare nu ar fi această guvernare aici la Paris, va fi nevoită oricum să lanseze o strategie pentru Europa de Est, Europa Centrală. Tot mai multe voci, inclusiv în sânul Partidului Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP) semnalează faptul că Franţa este într-o mare, mare întârziere în raport cu Germania şi chiar cu Italia în ceea ce priveşte dosarul Est-european, că Franţa nu are o politică răsăriteană, că cartea africană, care continuă să fie, cum să spun aşa, elementul de bază al politicii.”

Europa Liberă: Prioritară chiar.

Oleg Serebrean:
„Prioritare a politicii externe franceze este consumatoare de finanţe, consumatoare de energie şi nu dă rezultatele pe care le aşteaptă foarte mulţi la Paris.”

Europa Liberă: Dar ce zice totuşi conducerea Franţei? Va încerca să ajute Moldova? Va sprijini abolirea regimului de vize pentru Republica Moldova?

Oleg Serebrean:
„În urma discuţiilor, care au avut loc în ultimele luni, înainte de campania electorală au fost câteva vizite ale demnitarilor moldoveni aici la Paris, care au discutat anume problema liberalizării regimului de vize. Am constatat o schimbare de atitudine pozitivă a Parisului. La nivel tehnic nu există nici un fel de semne de întrebare, reproşuri. Ministerul de Interne, care gestionează în principiu această problemă, nu a avut nici un fel de comentarii negative asupra dosarului prezentat de Republica Moldova.

Toată lumea însă îmi spunea unul şi acelaşi lucru: este punctul de vedere al unor experţi tehnici, decidenţii politici rămâne a fi văzuţi care vor fi decidenţi politici îşi vor spune cuvântul. Rămâne să vedem rezultatul alegerilor. Trebuie să spun că discuţiile pe care le-am avut cu reprezentanţii partidelor, şi Partidul Uniunea pentru o Mişcare Populară, şi Partidul socialiştilor, fiecare dintre ei lasă o marjă de rezervă, o marjă de manevre pentru perioada de după alegeri. Uniunea pentru o Mişcare Populară puţin mai rezervaţi, mă rog, au şi povara guvernării asupra lor. Socialiştii ceva mai deschişi. În mod tradiţional vreau să vă spun că socialiştii sunt mai interesaţi de dosarul european decât conservatorii. Pentru ei tema Georgiei, Republicii Moldova, tema Ucrainei, Europei Centrale este un element al discursului lor pe politică externă.”

Europa Liberă: Şi totuşi francezii sunt mai rezervaţi atunci când e vorba despre extinderea UE spre Est.

Oleg Serebrean:
„E adevărat, nu este doar cazul Franţei în ultima vreme, pentru că tema europeană în Franţa e mai curând legată acum de reformarea instituţiei europene, de felul cum evoluează Uniunea Europeană per ansamblu. E o anumită oboseală în legătură cu extinderea. Nu toţi actorii politici sunt defavorabili extinderii Uniunii Europene. În nici un caz.

Nimeni nu o să vă spună că este contra extinderii Uniunii Europene, dar toţi îşi pun întrebarea ce este Uniunea Europeană în acest moment, pentru că criza din Grecia a demonstrat că sunt multe aspecte, care merită discutate în funcţionarea Uniunii Europene, mai ales aspectul care se considera cel mai bine pus la punct, economic.

Iată că anume această latură a Uniunii Europene s-a dovedit a fi destul de slabă. Or, până acum spuneau că latura slabă a Uniunii Europene este dimensiunea securitară şi dimensiunea de politică externă, şi cea forte este cea financiară şi economică. Iată că şi asta s-a dovedit a fi slabă. De unde foarte multe discuţii încotro se îndreaptă Europa, încotro se îndreaptă Uniunea Europeană, de fapt. Tema europeană a fost forte prezentă în demersul, în discursul actorilor politici în această campanie electorală.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG