Linkuri accesibilitate

Potrivit unui ultim sondaj François Hollande ar conduce cu trei procente în fața lui Nicolas Sarkozy, dar unul din patru francezi ar fi indecis în privința alegerii.


Scurt timp inainte de primul tur al alegerilor din Franţa, aproape 1 din 4 francezi nu au decis dacă vor merge la vot şi nici cum cine ar vota. Campania pentru alegerile prezidențiale a fost o centrată pe chestiunile economice și, în ultimele ei zile, extrem de agitată. In competitia electorala sunt inscrişi 10 candidati, de la stînga si o dreapta tradiţională, la extrema stinga şi extrema dreapta. Mai multe de la Oana Serafim, care rezumă relatari ale agenţiilor internaţionale de presa.

In timp ce ultimul meeting electoral al actualului preşedinte Nicolas Sarkozy, candidat al dreptei in alegerile prezidenţiale, s-a desfăşurat la Nisa, cu o participare de citeva mii de oameni, contracandidatul său cel mai periculos, socialistul François Hollande a avut ultima intilnire cu alegatorii vineri, la Charleville-Mezieres, oraşul muncitoresc în care în 2007 actualul preşedinte de la Paris folosea pentru prima data sloganul care i-a adus atunci victoria „muncind mai mult pentru a cîştiga mai mult”.

Discursul lui Hollande a fost complet diferit, vorbind despre „dezastrul adus de anii preşedinţiei Sarkozy”, de nevoia schimbării şi de o politică economică a Franţei de stînga.

Potrivit ultimelor sondaje de opinie difuzate vineri, în primul tur de scrutin candidatul socialist are un avans de 3 procente faţă de actualul preşedinte, dar nici unul nu ar reuşi să fie ales din primul tur. Pentru al doilea tur de scrutin, planificat pentru 6 mai, şansele socialistului Hollande sunt cu multe procente mai mari decît ale lui Sarkozy.

Tema principală a campaniei electorale a fost cea economica, Franţa fiind a doua economie ca mărime din ţările europene şi una dintre cele mai mari ale lumii. Deosebirile dintre François Hollande si Nicolas Sarkozy sunt importante. Hollande respinge ideea unei austerităţi financiare şi pledează pentru creşterea impozitelor oamenilor şi a companiilor bogate, dar admite ca nu se poate încă vorbi despre ieşirea din criză.

„Criza monedei unice nu este terminată şi aveti dreptate să credeţi aşa. Dar Franţa astazi nu mai este în pericol. Si să nu-i facem pe oameni să creadă că sunt în primejdie şi că Franţa ar putea să fie atacată căci astfel nu facen decit să încurajăm aceste previziuni...”

Socialistul Hollande crede că bugetul Franţei, cu un deficit de 5,2 % din produsul intern brut, poate fi echilibrat dacă cei bogaţi vor fi impozitaţi mai mult. De fapt scriu corespondenţii nostri, Franţa este deja in situaţia in care se împrumută pentru a-şi putea plăti cheltuilelile sociale.

Nicolas Sarkozy susţine - împreună cu cancelara Germaniei, Angela Merkel -, diminuarea cheltuielilor statului si aplicarea de măsuri dure de austeritate pentru a putea echilibra deficitul monedei unice şi impunerea de sancţiuni pentru ţările din zona euro care au un deficit bugetar mai mare de 3% din PIB, adică peste cel acceptat prin Tratatul de la Maastricht, cel care a pus bazele Uniunii Europene.

De aceea, Sarkozy a fost foarte critic faţă de propunerea electorală a lui Hollande de a infiinţa peste 60 de mii de noi posturi de profesori.

„Cine sunt in ultimă instanţă pieţele, dacă nu oamenii care finnaţează din impozitele lor datorii pentru banii pe care nu-i avem? Dacă prima decizie va fi de a crea încă 60 de mii de posturi plătite de la buget, nu facem altceva decit să mărim influenţa pieţei şi costurile pentru fiecare.”

Iar intr-un interviu difuzat vineri de RTL, Sarkozy avertiza că „Franţa este în convalescenţă şi nu îşi poate permite nici o greşeală sau risc”.

Profesorul de economie Tomasz Michalski de la înalta scoală de afaceri internaţionale de la Paris spune că datoria publică a Franţei a atins un nivel periculos, apropiat de cel al Spaniei, Irlandei si Greciei.

Intre Hollande si Sarkozy şi ceilalţi opt candidaţi aflaţi în competiţie duminică sunt, potrivit sondajelor de opinie, cel putin 10 procente diferenţă. Ei sunt urmaţi de Marine Le Pen, fata creatorului partidului de extremă dreapta Frontul Național, Jean Marie Le Pen.
Discursul ei a fost îndreptat împotriva politicii Bruxelles-ului şi a Uniunii Europene, desfăşurîndu-şi ultimele zile de campanie electorală mai ales la sate. Marine Le Pen este creditată cu 16 -17 procente în sondajele de opinie, dar i se dau foarte puţine şanse de a intra în turul doi.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 6 dimineata, ora locală, ora 8, ora Moldovei şi se vor închide la ora 18 – ora locală, 20 ora Chişinăului. Sunt interzise orice rezultate ale exit poll-urilor pînă la închiderea tuturor secţiilor de votare.
XS
SM
MD
LG