Linkuri accesibilitate

O banală translaţie în real a virtualului.

În anul 2000, colectivul experimental hip-hop The Herbaliser din vestul Londrei a lansat un dublu album vinil numit „Session One”. Era o colecţie de piese instrumentale care avea să atragă atentia criticilor muzicali londonezi, iar unul dintre ei, cel de la The Guardian exclama, citez: "avem dovada de necontestat ca acest tip de muzică sună incontestabil mai bine cîntată de muzicieni decît de un sampler".

Exclamaţia poate putea părea bizară, dar porneşte de la un adevăr. Cei doi membri fondatori ai grupului The Herbaliser Jake Wherry si Ollie Teba au creat acest grup ca pe o trupă hip-hop, ceea ce înseamna voce în primul rînd, dar o voce acompaniată de complicate, chiar dacă repetitive, straturi de başi şi tobe, construite cu ajutorul sampler-ului, acel instrument electronic, acel computer care conţine toate instrumentele muzicale din lume în stare virtuală.



Herbaliser au devenit vestiţi la nu mai puţin vestita casă de discuri independentă din Londra NinjaTune Records, şi cine e e familiar cu sunetul NinaTune ştie că el e construit din amestecul eclectic între jazz, funk, hip-hop, electronica, dub, reggae şi multe altele, dar jazzul şi mai ales funkul ies cel mai mult în evidenţă.

Colecţia de pe „Session One” este exemplară din multe puncte de vedere, dar cel mai interesant este muzica e interpretată la instrumente reale de muzicieni care au creat-o cu ajutorul acelui sampler de care vorbeam adineaori.

Am putea spune că e o banală translaţie în real a virtualului, dar asta se adevereţte numai în cazul strict al sursei sonore, pentru ca dinamismul şi pofta nesfîrşită de balans de care dau dovadă cei şapte instrumentişti de pe acest album ne fac să nici nu ne mai pese în cele din urmă dacă instrumentele sînt reale sau virtuale. „Ginger Jumps The Fence” aşadar de pe Herbaliser Band Instrumentals One. Într-o emisiune viitoare ne vom opri la „The Herbaliser Band Instrumental Two“ care a apărut în august 2009.
XS
SM
MD
LG