Linkuri accesibilitate

Două rapoarte oficiale americane semnalează deficiențe tehnologice majore și costuri exagerate ale proiectului defensiv al administrației Obama.


Două rapoarte, redactate sub egida Ministerului american al apărării, respectiv a unui grup de cercetători desemnați de Congres, pun sub semnul întrebării programul militar cheie al politicii președintelui Obama, aflat în centrul planurilor americane de apărare a Europei, în fața unui posibil atac iranian cu rachete.

Scutul de apărare anti-rachetă, subiect controversat atît pe plan politic intern american, cît și în relațiile cu Rusia, ar fi confruntat cu întîrzieri majore de realizare, costuri supradimensionate și probleme tehnologice critice. Sistemele radar aferente nu ar avea capacitatea necesară misiunii lor, iar senzorii ar fi incapabili să distingă cu precizie între focoasele nucleare și alte obiecte.

Primul raport, realizat de Consiliul Științific de Apărare, un grup de consilieri ai Ministerului apărării, a fost dat publicității la sfîrșitului anului trecut, dar a rămas puțin cunoscut. Raportul precizează că nu ar exista „impedimente fundamentale” pentru realizarea programului, dar că el ar fi subminat de probleme majore. Membrii Consiliului, care nu au precizat și modalitățile de rezolvare, au refuzat în mod repetat să comenteze concluziile lor, dar alți experți, între care Philip Coyle, fostul responsabil șef cu testările de armamente, a spus că problemele ridicate de raport vor cere costuri substanțiale de modificare a elementelor scutului anti-rachetă.

Cel de-al doilea raport, redactat de un Birou guvernamental nonpartizan al Congresului, a fost făcut public vineri, iar concluziile sale preluate și comentate de o serie de oficialități ale Partidului republican. Potrivit acestor comentarii, elaborarea proiectului scutului defensiv ar fi fost făcută grăbit, pentru a răspunde mai curînd preocupărilor și protestelor energice ale Rusiei, decît pentru a asigura funcționalitatea sa.

Congressmanul Michael Turner în timpul unei vizite la Praga

Congressmanul Michael Turner în timpul unei vizite la Praga

Republicanul Michael Turner, președintele unui grup ce supervizează apărarea anti-rachetă, declara citat de Associated Press: „Agenda și calendarul politic existent nu corespund celor științifice, de dezvoltare și securitate. [Programul] nu apare capabil să asigure protecția Statelor Unite, pe care actuala administrație a promis-o.” Administrația Obama afirmă, între timp, că planurile sînt pe cale de realizare, în conformitate cu obiectivele și calendarul fixat.

Anunțat de fostul președintele George W. Bush, la mijlocul deceniului trecut, proiectul scutului defensiv anti-rachetă a stîrnit împotrivirea Kremlinului, care continuă să afirme că programul ar fi menit să contracareze sistemele rusești de rachete balistice și să modifice echilibrul nuclear. Obiecții au fost ridicate și de o serie de democrați, care s-au plîns că Statele Unite ar pune în joc miliarde de dolari pentru o tehnologie controversată.

In 2009, la scurtă vreme după instalarea la Casa Albă a președintelui Obama, acesta a luat decizia revederii proiectului, prin realizarea unor interceptori mai lenți, capabili să distrugă pentru moment rachetele iraniene cu rază medie de acțiune. Interceptorii ar urma să fie modernizați treptat, în patru faze, culminînd în 2020 cu versiuni aflate încă în studiu și care, potrivit administrației, ar fi capabile să asigure protecția atît a Europei cît și a teritoriului Statelor Unite.

In fazele timpurii, sistemul ar urma să folosească radare de tip Aegis, instalate pe navele americane și un radar mai puternic instalat în Turcia. Ulterior, planurile prevăd instalarea radarelor Aegis în România și Polonia. Acorduri de bază în acest sens au fost semnate cu Polonia, România și Turcia și au primit acceptul Nato.

„Am făcut progrese clare și dovedite în tehnologia noastră de apărare anti-rachetă” - a declarat Barack Obama, care a adăugat într-una din alocuțiunile sale: „In consecință, noua noastră abordare va desfășura tehnologii a căror eficacitate și costuri sînt dovedite, și care contracarează amenințarea actuală; și o vom face mai devreme decît era prevăzut în cazul programului anterior.”

Rapoartele date publicității contestă însă aceste aserțiuni, afirmînd între altele că radarele Aegis instalate pe navele americane ar avea o rază prea scurtă de detectare pentru a lăsa interceptorilor navelor timpul necesar să lovească rachetele țintă. Și radarul din Turcia ar trebui revizuit pentru a avea capacitatea de a detecta în timp util rachetele inamice și a asigura astfel misiunea de protecție a spațiului european. Raportul susține și că inginerii proiectanți nu au putut demonstra că senzorii sistemului pot raporta fiabil că a fost distrus un focos de rachetă și nu un alt obiect din spațiu, cum ar fi o piesă a unei rachete distruse. O preocupare ultimă de mare interes și pentru sistemele de apărare anti-rachetă a Statelor Unite...

Rapoartele citate evidențiază și alte elemente critice de ordin tehnologic și critică planurile oficialităților militare americane de a instala, de exemplu, radarul din România înainte de a fi fost testat. Datele făcute publice atrag atenția că radarul ar putea interfera cu sistemul de telefonie mobilă și cu transmisiunile radio și de televiziune. O ultimă afirmație față de care a reacționat purtătorul de cuvînt al Agenției de apărare anti-rachetă, Rick Lehner, care a spus că subiectul este examinat și că dacă se constată vreo problemă ea va fi rezolvată. După spusele sale: „Este un subiect pe care îl luăm foarte în serios.”
XS
SM
MD
LG