Linkuri accesibilitate

Interviu cu Viorel Chetraru, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei.

Transformarea actualului Centru pentru combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei intr-o agentie functionala, bine dotata si cu un personal motivat sa detecteze demnitarii care iau mita, face parte din angajamentele pe care guvernarea de la Chisinau si le-a asumat in fata Uniunii Europene. Cum termenele initiale au fost depasite, reformarea centrului, ca şi adoptarea mult pătimitei legi antidiscriminare, a trecut deja pe o lista de restante. Astfel Chisinaul riscă să rateze promisele beneficii, inclusiv importante sume de bani pe care europenii
le-au promis pentru punerea in aplicare a acestor reforme. Pentru ca Centrul de combatere a coruptiei sa devina o institutie model, personalul acestuia trebuie sa
dovedeasca integritate morala si imunitate faţă de orice incercari de a fi mituiti. Iata de ce strategia de reformare a viitoarei agentii prevede introducerea sistemului de teste de integritate, adica simularea unor situatii de corupere deliberata a angajatilor pentru a le testa reactia si actiunile, sistem aplicat cu succes in mai multe state europene. Vasile Botnaru a stat de vorba cu Viorel Chetraru, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei, intrebindu-
l, intii de toate, daca reformarea acestei institutii are motoarele de propulsare de baza, adică vointa politica, proiectele de acte normative si experienta buna sau rea a altor state, pentru ca reforma solicitata si sperata sa treaca de pe hirtie, în
realitate


Viorel Chetraru: „Noi avem deja construită platforma pentru promovare şi atragerea inclusiv a voinţei politice, ca testul de integritate să fie sprijinit. Ceea ce ţine de instrumente şi mecanisme, prin intermediul acestor discuţii publice, pe care le-am lansat, am reuşit să construim, cel puţin pentru instituţia pe care o reprezentăm, un mecanism eficient de implementare a testului de integritate. Este evident că testul de integritate nu poate fi un succes construit doar pe baza unei singure autorităţi. Această procedură trebuie să fie extinsă asupra tuturor instituţiilor publice. Noi ne propunem ca în cadrul viitoarei autorităţi responsabile de prevenirea şi combaterea corupţiei acest test de integritate să fie probat, să fie testat asupra funcţionalităţii şi eficienţii lui. Sigur că aceasta va trebui să fie sprijinită inclusiv la nivel politic, atunci când va trebui să promovăm acest test de integritate ca element de bază în cadrul viitoarei legi cu privire la autoritatea anticorupţie, care o promovăm în Parlament.”

Europa Liberă: De fapt, ce se urmăreşte prin introducerea acestui test de integritate?

Viorel Chetraru:
„Scopul este de a curăţa sistemul de elemente corupţionale. În mare parte testul de integritate are un puternic efect de prevenire. Atunci când oamenii cunosc că în cadrul unei autorităţi publice sunt aplicabile mecanisme de verificare a modului de comportament al funcţionarului public, comportamentul va fi mult mai atent, mult mai corect şi mult mai responsabil în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu. Iar manifestările corupţionale vor fi reduse.”

Europa Liberă: Care este pronosticul Dumneavoastră – credeţi că s-ar putea ajunge la situaţia ca din alte ţări, de exemplu, ca subiecţii acestor testări să fie şi judecătorii, şi poliţiştii de sector? Şi când s-ar putea întâmpla asta?

Viorel Chetraru

Viorel Chetraru

Viorel Chetraru: „Dacă e să vorbim despre implementarea graduală la nivelul tuturor autorităţilor, în primul rând acestui test de integritate trebuie să fie supuşi angajaţii care sunt implicaţi în asigurarea ordinii publice şi cei din domeniul asigurării securităţii economice a statului. Aici mă refer la angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, ai Centrului pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei, angajaţii Procuraturii, angajaţii Serviciului vamal, angajaţii din fisc. Etapa următoare a acestor testări de integritate, implementării testelor de integritate ar trebui să se extindă şi asupra reprezentanţilor altor autorităţi publice, inclusiv din administrarea locală, mai ales cei care sunt implicaţi în procesul de avizare şi permisie a unor activităţi economice. În ceea ce ţine judecătorii îmi vine să mă pronunţ asupra acestui subiect, cert este că testul de integritate este un obiectiv stabilit în planul de acţiuni pentru implementarea strategiei de reformă în domeniul justiţiei. Cum va fi implementat acest mecanism de testare a integrităţii în privinţa judecătorilor pentru moment încă nu avem o strategie clară. Dar sunt la curent că acest mecanism se examinează de către Ministerul Justiţiei, în comun cu Consiliul Superior al Magistraturii, urmând ca pe viitor să se stabilească o procedură de testare inclusiv şi a judecătorilor.”

Europa Liberă: Testul de integritate porneşte de la supoziţia că omul nu ar fi integru, că ar putea fi pasibil de o pedeapsă pentru acte de corupţie. Or, acest lucru vine în contradicţie cu principiul prezumţiei nevinovăţiei. Cum se vor împăca aceste două principii contradictorii?

Viorel Chetraru:
„Nu văd o problemă, vreau să vă spun că testul de integritate nu va viza angajatul nemijlocit, persoana X sau Y, care este în exerciţiul unei funcţii publice. Testul de integritate va fi desfăşurat va fi desfăşurat în privinţa unui mediu anumit, în privinţa unei autorităţi responsabile de gestionarea anumitor procese. Şi nu se desfăşoară pur şi simplu, fără existenţa cărorva date preventive cu privire la prezenţa unei manifestări corupţionale în aceste medii. Pentru a desfăşura şi a iniţia un test de integritate trebuie să avem informaţii, date veridice, confirmate prin declararea cetăţenilor, prin reclamaţii, prin alte informaţii că un anumit mediu ar fi corup şi testul de integritate tocmai şi se desfăşoară pentru a scoate în evidenţă această problemă – este adevărat sau nu este adevărat că într-un anumit mediu există o problemă. Dacă există o problemă deja cu privire la un comportament corupţional şi manifestarea infracţională, atunci deja sunt aplicate alte mecanisme, care sunt prevăzute şi reglementate de legislaţia procesual-penală, fiindcă este vorba de comiterea unei infracţiuni şi trebuie să mergem pe calea procesual-penală pentru soluţionarea acestui caz, inclusiv cu trimiterea cazului în instanţă şi tragerea la răspundere penală a funcţionarului care a comis abaterea. În cazul testului de integritate noi încercăm să concretizăm anumite lucruri şi să punctăm anumite lucruri şi să dispunem adoptarea unor decizii de ordin disciplinar în privinţa angajaţilor, care au comis abateri disciplinare, inclusiv din domeniul corupţiei.”

Europa Liberă: Unele state împărtăşesc convingerea că doar pedeapsa capitală poate să trateze societatea de corupţie. Dumneavoastră, ca unul dintre promotorii şi iniţiatorii reformei, cum credeţi, cât de intransigentă trebuie să fie societatea sau organele abilitate să lupte cu corupţia?

Viorel Chetraru:
„Există un adevăr dovedit deja de ştiinţă: gangrena nu poate fi tratată prin oblojeli. Trebuie de amputat organul care este afectat de această boală. Tocmai din aceste considerente eu sunt convins că sistemul trebuie curăţat de elemente corupte. Cei care sunt implicaţi în activităţi de corupţie trebuie să nu aibă acces la asemenea funcţii. Statul trebuie să aibă la îndemână instrumente şi mecanisme ca să-i detecteze pe aceştia şi să-i înlăture de la exercitarea în continuare a acestei funcţii publice. Iar pe de altă parte, cei care sunt deja constataţi cu abateri de acest fel trebuie trimişi în instanţă. Dar cel mai important este ca aceste persoane să nu aibă acces la funcţia publică, de la care culeg anumite foloase. Şi funcţionarul public trebuie să preţuiască serviciul public, trebuie să preţuiască salariul pe care îl oferă statul, trebuie să preţuiască perspectivele pe care le are fiind angajat în serviciul public. Suntem convinşi că testul de integritate permite să creăm această atmosferă de intoleranţă a corupţiei la nivelul autorităţilor publice.”

XS
SM
MD
LG