De mai mulţi ani experţii în educaţie trag alarma: sistemul de învăţământ din Republica Moldova trebuie reformat cap-coadă. În opinia profesorului şi doctorului habilitat Ion Munteanu, de la Universitatea de Stat de Medicină „Nicolae Testemiţeanu”, în primul rînd trebuie modificat sistemul de înmatriculare a elevilor în universităţi.
Ion Munteanu: „Cu părere de rău, în ultimul timp la universitate primim elevi tot mai slabi şi mai slabi. Dacă, de exemplu, în anii precedenţi, adică 15 ani în urmă, erau 2-3 studenţi slabi, păi acum dacă luăm o grupă de o sută de oameni, 35-40 sunt slabi.”
Europa Liberă: Ce s-a schimbat între timp? Tinerii au rămas aceiaşi. De ce atunci erau 2-3, iar acum sunt 30?
Ion Munteanu: „Tineretul s-a schimbat, s-a schimbat atitudinea faţă de învăţământ, de profesiune. Nu pot să spun sută la sută, dar unii elevi consideră că trebuie să achite bani şi apoi primeşte notă. De aici s-a început problema, cu părere de rău. Nu e secret că vin elevi cu atestatul numai de 10, dar cînd stai de vorbă cu ei, cu părere de rău acest 10 nu e adevărat.”
Europa Liberă: Îmi aduc aminte de mulţi colegi, părinţi, pentru care era importantă nota şi mai puţin cunoştinţele...
Ion Munteanu: „Copilul mult vede în jur, diferite chestiuni care se fac mai uşor fără a depunde efort, fără a pleca la bibliotecă, fără a citi o monografie, fără a se interesa ce conferinţe sunt acolo-acolo, dar el mai uşor, mai bine s-ar duce la bar, la discotecă, decît să meargă la biblioteacă. Ştiţi, totul a luat un caracter de epidemie, dacă vă spun că 30-35 de studenţi nu coincid cerinţelor, acest fapt ne-a îngrijorat.”
Europa Liberă: Dvs sunteţi din acest mediu, care sunt lacunile actualului sistem de înmatriculare?
Ion Munteanu: „Lacunele lui sunt acelea că studenţii îi înmatriculăm conform notelor din atestat. Acesta e criteriul principal.”
Europa Liberă: Să înţeleg că Dvs aţi venit cu propunerea de schimbare sistemului de înmatriculare?
Ion Munteanu: „De învăţământ în Republică.”
Europa Liberă: Ce propuneţi, de fapt?
Ion Munteanu: „Prima, ca atunci când studentul se adresează instituţiei de învăţământ, viitorul student, ca să nu atragem atenţia la note. Fie nota cinci, nota şase, şapte, zece, noi pe toţi îi primim şi apoi îi verificăm şi îi selectăm până cînd toţi vor coincide cu cerinţele universităţii. Selectarea este examenul principal şi bun. Mai mult decît atît, chestiunea asta se face în multe ţări ale lumii. Am fost în Olanda, în mai multe universităţi şi acolo funcţionează aceast sistem. În Germania îi primesc pe toţi şi îi selectează pe parcursul anilor de învăţământ. Studentul dacă poate să fie medic sau inginer, bine, dacă nu, el poate să fie ajutor de medic, soră medicală.”
Europa Liberă: Cum credeţi, de ce universităţile moldoveneşti pregătesc foarte mult specialişti dar satele din ţară duc lipsă de medici, duc lipsă de oameni calificaţi?
Ion Munteanu: „Sunt cîteva explicaţii. Studentul după ce a terminat universitatea, dacă a pleca în sat el nimic nu vede. Nu poate să meargă nici la cinema, nici un concert să vadă şi nu are cu cine vorbi; el nu creşte mai departe, el a înţeles că bibliotecă nu e, deci el cu acele cunoştinţe rămâne pe care le are. El ar dori să progreseze, să crească. El cînd vede această variantă găseşte mai multe motive de a pleca de acolo.”
Europa Liberă: Dle Munteanu, eu am să fiu acum avocatul studenţilor. Sistemul pe care îl propuneţi Dvs e un sistem european de înmatriculare, un astfel de sistem funcţionează în mai multe ţări europene. Pe de altă parte mai mulţi tineri s-au plâns de calitatea predării. Sunt profesorii moldoveni pregătiţi la nivel european?
Ion Munteanu: „În principiu, baza profesorilor care sunt, ei fac faţă. De exemplu, noi avem legătură cu Carolina de Nord din SUA, este schimb de experienţă, noi avem ce să le povestim studenţilor. Avem literatură destulă şi în română, rusă, engleză. Poate sunt minusuri şi acolo, eu nu exclud varianta, pentru că nu e pădure fără uscăciuni, dar mai mult depinde de însuşi studentul. Dacă e vorba de aşa, spuneţi-mi de ce 65 % sunt bine pregătiţi, sunt profesionişit, dar ceilalţi 30 % nu fac faţă? E vorba de dorinţă. Ei au intrat la universitate şi dacă a plătit contractul, crede că poate să nu frecventeze universitatea, dar la noi nu e aşa. Pe noi nu ne intreseză dacă a plătit sau nu, ne interesează cunoştinţele.”
Europa Liberă: Dvs vă referiţi la Universitatea de Medicină, dar aşa presupuneţi că este în tot sistemul de învăţământ?
Ion Munteanu: „Eu nu pot să spun ce se întâmplă în alte universităţi, însă sunt încrezut că toate universităţile până acum au făcut faţă. Vreau să vă spun că mulţi specialişti de ai noştri sunt apreciaţi peste hotare, medici de ai noştri sunt în America, Anglia, Franţa şi în Germania am întâlnit. Au deschis clinici, eu mă mândresc cu faptul că ei la noi au terminat şi ei acolo lucrează. Mai mult, se laudă că au şcoala din Moldova. Dar un procent oarecare din tineret nu face faţă şi nu merită să aibă studii superioare.”
Europa Liberă: Dar cum vă explicaţi că aproape fiecare tânăr vrea să aibă studii superioare?
Ion Munteanu: „Problema trebuie pusă în felul următor: vreţi studii superioare, trebuie să aveţi capacităţi pentru aceasta. Şi punct. Dar dacă nu sunt capacităţi, cum nu o întide, oricum tânărul nu va fi specialist modern. De aceea, dacă noi îl vom selecta, îi vom spune că nu poate face faţă studiilor superioare. Dacă e un sudor bun, un lăcătuş bun, vă asigur că va câştiga mai mult decît un doctor. Iar diploma de studii superioare nu ştiu de ce îi trebuieşte. Aia nu e diplomă, e hârtie pentru el.”
Europa Liberă: Dumneavoatră aţi fost prin mai multe universităţi din Europa. Ce ar trebui să să schimbe în sistemul de învăţământ, ca studenţii moldoveni să fie la nivelul celor din Belgia, Italia?
Ion Munteanu: „Dacă noi vom implementa metoda de selectare, noi a doua zi vom fi la nivelul european. Şi ei au avut astfel de probleme şi au ajuns la concluzia că dacă îi vor selecta, vor avea specialişti de care doresc.”
Europa Liberă: Deci dacă Republica Moldova vrea să ajungă la un nivel european, la bază stă educaţia?
Ion Munteanu: „Aceasta e baza. De fapt, pentru cei de la conducere două principii trebuie să fie importante: sănătatea şi educaţia, dacă acestea sunt puse două chestiuni bine în ţară, atunci economia, ştiinţa vor fi la nivel. Aş vrea ca conducătorii noştri să mă înţeleagă şi aceste două principii să fie de bază. Celelalte vin singure.”
