Linkuri accesibilitate

Pot fi influențate alegerile prezidențiale din Franța prin Twitter şi Facebook?


Zece minute de glorie sau ani de proceduri în justiție.

Duminică în Franța vor avea loc alegeri prezidențiale. „Duminică tot Twitter-ul va zbîrnîi” este titlul unui articol publicat în cotidianul francez de stânga „Libération”. Autorul articolului, Sophian Fanen, vorbeşte despre cum vestita platformă de microblogging, rețeaua de socializare Facebook şi website-urile unor canale de televiziune francofone din afara Franței ar putea încălca legea franceză care interzice publicarea sondajelor de opinie făcute la ieşirea urne înainte de ora 20. În Franța, în oraşele mici urnele se închid la ora 18, iar în oraşele mari la ora 20. Lucian Ştefănescu rezumă acest articol.

Sophian Fanen începe prin a descrie situație foarte posibilă: duminică, 22 aprilie, cam pe la ora 18 şi jumătate. În redacții cad primele exit poll-uri, iar serviciile politice ale instituțiilor de presă se mobilizează pentru a fi gata la ora 20, ora fatidică şi catodică a publicării rezultatelor preliminare ale primului tur de scrutin prezidențial.

Dar pe Facebook, pe Twitter şi în baruri, toată lumea deja ştie, şi continuă să bea bere şi să mănânce arahide, în timp ce ultimii alegători se grăbesc la urne în marile oraşe.

Ca în 2007, Internetul va perturba deci desfăşurarea calmă a serii electorale, aşa cum e prevăzută ea de legea din 19 iulie 1977, revizuită în 2002. Numai că acum cinci ani, doar siturile câteva instituții de presă francofone au folosit Web-ul pentru a publica primele cifrele începănd de la ora 17'30. Acum cinci ani, Facebook abia dacă avea în Franța 400 de mii de utilizatori, iar Twitter se lansa destul de lent. În 2012, primul a depăşit 24 de milioane de membri, iar al doilea revendică 5 milioane.

Ceea ce era doar îngrijorător în 2007 a devenit o mare problemă instituțională şi politică în 2012: poate divulgarea anticipată a tendințelor de vot credibile să influențeze votul?

Secretarul general al Comisiei pentru sondaje din Franța Mattias Guyomar, precizează ce spune legea: „este interzisă difuzarea de către orice mijloc de informare a unui sondaj sau a rezultatelor parțiale înainte de închiderea urnelor. Trebuie să ne asigurăm că ultimul alegător are exact aceleaşi informații ca şi primul. E vorba de un fundament democratic al alegerilor.”

Ei bine, scrie Sophian Fanen în „Libération”, acest fundament democratic ar putea fi zgîlțîit zdravăn duminică. „Să ne imaginăm că am putea azi ridica ziduri între alegători şi rezultate e fantezist”, spune Luc de Barochez, directorul redacției Figaro.fr.

Legat de acest subiect, toată lumea are în minte primu tur din 2002.

„Ce s-ar fi întâmplat dacă, la ora 18'30, primele estimări ar fi indicat că Jean-Marie Le Pen, candidatul de extremă dreapta, l-ar fi depăşit pe Lionel Jospin?”, se întreabă Emmanuel Rivière, directorul departamentului de sondaje de la TNS Sofres (principala instituție de sondare a opiniei publice din Franța). „Când diferența dintre doi candidați e de 250 de mii de voturi, nu poate fi exclusă posibilitatea ca publicarea acestor estimări să influențeze votul înainte de închiderea urnelor.”

Secretarul general al Comisiei pentru sondaje din Franța Mattias Guyomar e îngrijorat, drept pentru care i-a abordat pe administratorii de la Twitter, încercârnd să obțină o blocare a tweet-urilor contravenționale.

Pe de altă parte, site-urile de pe internet ale emisiunii în limba franceză de la Radioteleviziunea belgiană, al ziarului „Soir”, tot din Belgia, al ziarelor „Temps” şi „Tribune de Genève”, în Elveția, au anunțat deja că vor profita din nou de un aflux mare de vizitatori pentru a anunța rezultatele mai devreme.

În redacțiile franceze, în ultimele zile s-au pus multe întrebări legate de deontologie, dar mai ales s-a pus în balanță cursa pentru informația imediată şi amenda de 75.000 de euro care sancționează divulgarea anticipată a unui sondaj de la ieşirea de la urne, sau aceea de 3.750 de euro pentru postarea pe Twiter a unui astfel de sondaj.

Tendința majoritară e de a aştepta ora legală pentru difuzarea primelor sondaje, pentru că nimeni nu prea pare dispus să înfrunte o lege, chiar dacă toți o cred învechită. „Zece minute de glorie, urmate de ani de proceduri”, spune Albert Ripamonti, directorul pentru informații al canalului de ştiri i-Télé.

O problemă ar putea fi însă oamenii din campaniile electorale, care după ce află rezultatele ar putea fi tentați să înceapă să cânte „am câştigat!”

Unii din ziariştii francezi spun că redacțiile din Franța se află de fapt într-o „zonă gri”, pentru că legea din 1977, şi varianta ei revizuită în 2002, sunt depăşite de tehnologiile contemporane.

Sophian Fanen e de părere că este nevoie de urgență să se pună capăt acestei incoerențe între timpul oficial şi cel al informației moderne.

În 2007, Comisia națională care controlează campania electorală a preconizat ca posibilă soluție închiderea tuturor secțiilor de vot din țară la ora 20. Potrivit legii franceze, votul începe la ora 8 dimineața, şi se încheie la ora 18 în oraşele mici, şi la ora 20 în oraşele mari.

Nimic nu se face însă fără voință politică şi mediatică. Raportorului Comisiei, Jeacques-Henri Stahl, e citat în „Libération” cu declarația: „Dacă închidem toate birourile de vot la ora 20, telespectatorii vor avea de aşteptat între 30 şi 45 de minute pentru a avea primele rezultate.”

Iar acesta va fi sfârşitul sacrosantei aprariții televizate a noului preşedinte al Republicii exact la ora 20, matricea imaginilor puternice ce a marcat fiecare generație de francezi din 1958 încoace.

Cei din 2012, vor putea povesti, cum au trăit, pentru ultima oară, această secvență mediatică foarte franceză, văzând fața învingătorului pe micile ecrane. „Îl ştiam deja”, vor spune ei cu regret.

XS
SM
MD
LG