Din publicaţiile dedicate vizitei emisarului rus Dmitri Rogozin la Chişinău şi Tiraspol este clar că presa de la Chişinău nu dispune de nici un detaliu legat de acest eveniment. Cele mai multe media nu fac altceva decât să reia din presa rusă speculaţia că Moscova ar intenţiona să instaleze în regiunea transnistreană o staţie radar de tip „Voronej” ca răspuns la crearea bazelor militare americane în România.
Într-o reacţie publicată de „Adevărul”, Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, declară cam acelaşi lucru pe care îl spunea ieri postului nostru de radio, şi anume că „Rusia susţine integritatea şi suveranitatea Republicii Moldova. Astfel de decizii nu pot fi luate fără o consultaţie prealabilă cu autorităţile de la Chişinău”.
Iulian Chifu, consilierul preşedintelui României pentru politică externă, este citat însă cu declaraţia că autorităţile de la Chişinău ar trebui să analizeze mai atent acest mesaj. „Într-un moment în care toată lumea aştepta demilitarizare şi o misiune civilă în regiunea separatistă, iată că avem de a face cu remilitarizare, fără acordul statului gazdă”, spune consilierul român pentru „Adevărul”.
Opinia analistului politic de la Fundaţia americană Jamestown, Vladimir Socor, împărtăşită postului nostru de radio, dar şi celui de televiziune Publika TV a atras atenţia mai multor agenţii de presă. Mai ales este citat răspunsul dl Socor la întrebarea câtă claritate şi câtă secretomanie a adus vizita emisarului rus Dmitri Rogozin la Chişinău şi Tiraspol. „La Chişinău a adus secretomanie, iar la Tiraspol a adus relatări deosebit de amănunţite. [...] Un contrast nemaipomenit între deschiderea pe plan internaţional a Tiraspolului şi închiderea pe plan internaţional a Chişinăului oficial”, este de părere analistul. Dl Socor mai crede că soluţionarea conflictului dintre Rusia şi Republica Moldova este mai îndepărtată astăzi decât oricând.... „Rostul numirii lui Rogozin este de a demonstra că Rusia nu acceptă în nici un mod reglementarea conflictului transnistrean în favoarea R. Moldova”, a declarat el, iar „implicarea lui Rogozin în procesul de reglementare a conflictului transnistrean este deja vizibilă, prin impunerea egalității în drepturi a Chișinăului și Tiraspolului în procesul de negocieri”, mai crede analistul politic de la Fundaţia americană Jamestown. „Sper că domnul Carpov nu va accepta aceste concesii pentru că ele vor duce direct spre fundătura numită federalizare”, conchide Socor citat de union.md.
La alte teme, „Moldavskie Vedomosti” publică un articol despre Legea cu privire la minimul de existenţă. În prezent, în R. Moldova, coşul minim de consum include în sine un set de bunuri şi servicii care garantează necesităţile umane doar pentru supravieţuire. În schimb în Europa, bugetul minim prevede nu doar cheltuieli alimentare şi pentru plata serviciilor ci şi surse financiare pentru o vacanță în an şi abonarea la două ziare.
Legea privind coşul minim de consum nu a fost însă inclusă în lista de reglementări pe care R. Moldova s-a angajat să le armonizeze cu standardele europene, observă ziarul. Oficialii de stat din R. Moldova consideră că principalul obstacol pentru depăşirea sărăciei din ţară este plata salariilor în plic şi nedeclararea veniturilor, mai scrie publicaţia.
Într-un editorial din „Panorama” Dmitri Ciubaşenko recomandă politicienilor şi analiştilor liberali să se abţină de la comentarii atunci când fac declaraţii solemne cu privire la supremaţia legii şi egalitatea tuturor în faţa ei. Nu există nici o egalitate, observă editorialistul. Or, nu sunt egali în faţa legii oligarhul Plahotniuc şi un fermier obişnuit, omul de afaceri Adrian Nichifor, care a primit 7 ani de detenţie pentru omucidere şi oamenii de afacere Victor şi Viorel Ţopa care au primit 10 şi 8 ani de detenţie pentru şantaj. Dacă politicienii liberali doresc să mai fie crezuţi de popor, ei nu trebuie să îndemne pe ceilalţi să respecte legile, ci să înceapă ei înşişi să respecte şi să activeze conform legilor”, mai scrie editorialistul.
Şi… în editorialul său din „Timpul”, Constantin Tănase notează că în R. Moldova „mita e aerul cu care noi respirăm, e motorul şi motorina economiei noastre, baza relaţiilor dintre cetăţean şi stat, între stat şi stat, între... stat şi biserică, între cetăţean şi Dumnezeu. [...] Astfel, anul acesta, în ajunul Paştilor, Lumina Sfântă adusă din Ierusalim a fost împărţită mai întâi elitei, mai apoi - plebeilor.
Primul care a primit de la mitropolitul Vladimir porţia cuvenită de Lumină Divină a fost premierul Vlad Filat, pentru că el e cel care a plătit din propriul său buzunar pentru aducerea Focului Haric în Moldova”, observă Constantin Tănase şi continuă: „Gurile rele vorbesc că V. Filat şi-ar fi dezlegat punga nu aşa, de dorul lelei, pardon, din motive de adâncă credinţă în Dumnezeu, ci în schimbul unui pact cu Vladimir în chestiunea Legii discriminării. Adică, Filat plăteşte aducerea Focului Haric, iar mitropolitul Vladimir acceptă să nu facă tămbălău după votarea mult discutatei legi...” mai scrie dl Tănase.
