Linkuri accesibilitate

Economistul Iurie Gotişan despre stadiul relaţiilor comerciale moldo-ruse şi problema datoriei istorice a Transnistriei.


Europa Liberă: Ce lecţie a învăţat Chişinăul din ceea ce s-a întâmplat până acum? Din embargouri, din interdicţii. S-au reorientat exportatorii moldoveni? Sau au rămas pe piaţa de Est?

Iurie Gotişan: „Dacă e să luăm în calcul embargoul sau interdicţiile Federaţiei Ruse pentru producţia agroalimentară şi cea vinicolă, în special pentru anii 2005-2006, aceasta a generat o schimbare de macaz a exporturilor moldoveneşti. Pe de altă parte, declaraţiile structurilor de resort a Moscovei din acea perioadă precum că producţia moldovenească nu întrunea standardele condiţionate erau pe alocuri justificate. Astfel că potrivit vorbei - tot răul e spre bine”, cred că interdicţiile Rusiei a fost o lecţie bună pentru exportatorii noştri. Respectiv, după 2005 încoace ponderea balanţei comerciale către Vest, adică a ţărilor din Occident s-a făcut an de an vizibilă. În plus, Republica Moldova a negociat acorduri preferenţiale cu Uniunea Europeană de livrare a producţiei, dacă ne amintim de acordul GSP-plus şi actualmente de preferenţiale autonome comerciale, ca şi cotele preferenţiale fără aplicarea de taxe respectiv au crescut, iar pe seama aceasta au crescut şi cantităţile de producţie exportată sau livrată către Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Rospotrebnadzor a anunţat că producţia din Republica Moldova în sfârşit corespunde şi standardelor şi cerinţelor Federaţiei Ruse. Dar care este în prezent ponderea, dacă am face comparaţie între Est şi Vest?

Iurie Gotişan: „În pofida tendinţei de reorientare către Uniunea Europeană, Moldova rămâne încă destul de prinsă din punct de vedere economic şi comercial de spaţiul CSI şi în particular faţă de Rusia. Schimburile comerciale, spre exemplu, sunt destul de stabile şi chiar în creştere. Or, actualmente ponderea exporturilor moldoveneşti, dacă ne uitam pe statistica anului 2011 şi respectiv în primele luni ale acestui an, este de 50 la sută în favoarea ţărilor Uniunii Europene şi de 39, aproape 40 la sută către statele din CSI, inclusiv Rusia ce deţine o cotă de 27-28 de procente din producţia moldovenească destinată exportului. Nu este neapărat un indiciu rău, ba chiar dimpotrivă. Piaţa este una destul de mare şi cu potenţial, iar dacă cerinţele, rigorile şi standardele practic sunt similare celora ce le condiţionează Uniunea Europeană, atunci aceasta este doar în avantajul producătorilor şi consumatorilor. Astfel că dacă ne vom supune acestora, va fi mult mai uşor să răzbatem şi spre piaţa din Occident. În plus, trebuie să mai ţinem cont de faptul că tradiţional consumatorii din spaţiul CSI sunt mai mult sau mai puţin fideli produselor moldoveneşti şi ţin şi la calitatea şi inofensivitatea acestora.”

Europa Liberă: Care vor fi avantajele pentru Republica Moldova în eventualitatea semnării acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană, acord care se negociază actualmente?

Iurie Gotişan: „Piaţa Uniunii Europene este una cu potenţial şi mai mare decât cea estică, dacă am compara din punct de vedere al numărului de consumatori, spre exemplu. Pe de altă parte, structura exporturilor moldoveneşti deocamdată sunt pe seama produselor agroalimentare şi poate că este un avantaj comparativ mai ales ţinând cont şi de faptul că Uniunea Europeană este cel mai mare importator de produse agroalimentare din lume. Însă acestea trebuie să fie de o calitate înaltă, iar pentru asta trebuie să instituim un control riguros al produselor agricole care să respecte normele de pe piaţa comunitară. Nu este exclus că ne vom poticni, să zicem, la negocieri atunci când se va discuta calitatea produselor, în particular a celor agroalimentare. Moderasem, spre exemplu, săptămâna trecută un atelier de lucru în cadrul căruia s-a pus în discuţie conformarea producătorilor locali la standardele sanitare şi fitosanitare comunitare şi ceea ce am aflat de la specialiştii în domeniu e că agenţii noşti care exportă în Uniunea Europeană sunt eligibili cerinţelor şi standardelor în domeniu într-o porţie mai mică de 50 la sută. Or, într-un final dacă vom beneficia de un asemenea acord, vom avea acces nelimitat şi fără restricţii tarifare a tuturor produselor noastre pe piaţa Uniunii, iar asta presupune standarde înalte de calitate, previzibilitate în afaceri şi, de ce nu, investiţii străine în activitatea de producţie, inclusiv în sectorul agricol.”
XS
SM
MD
LG