Linkuri accesibilitate

Guvernul român propune limitarea la 15% a despăgubirilor din valoarea bunului naţionalizat.


La 20 de ani de la căderea comunismului, guvernul roman încearcă să rezolve definitiv problema bunurilor naţionalizate. Se pare că va exclude posibilitatea retrocedării în natură, iar proprietarii vor fi despăgubiţi cu numai 15 la sută din valoarea bunului naţionalizat. Guvernul spune că nu are bani pentru mai mult, foştii proprietari vorbesc de o a doua naţionalizare. Sabina Fati relatează:

Coalitia de guvernamint din Romania nu a cazut inca de acord asupra principiilor de baza ale noii legi privind restituirea proprietatilor confiscate de regimul comunist in perioada 1945-1989. Guvernul de la Bucuresti a fost obligat de CEDO, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sa schimbe legislatia in domeniu, iar pentru acest proces a avut la dispozitie un an si jumatate. Termenul de 12 aprilie 2012 dat de CEDO a fost depasit, iar Romania a cerut prelungirea lui cu sase luni. Premierul roman Mihai Razvan Ungureanu a propus limitarea la 15 la suta din valoarea reala a bunului in cazul despagubirilor care vor fi platite de stat fostilor proprietari si eliminarea restituirii in natura. In plus plata se va face esalonat pe o perioada se 10-12 ani, cu un termen foarte strict de depunere a dosarului: 90 de zile.

In Romania in perioada 1990-1995 mai multe instante de judecata au inceput sa recunoasca drepturile de proprietate ale celor deposedati de regimul dictatorial si au decis restituirea. Pentru a pune sub control lucrurile si a bloca restituirile, Parlamentul de la Bucuresti a decis in 1995 sa le dea voie chiriasilor din casele nationalizate sa poata cumpara cladirile in care locuiesc la preturi mult mai mici decit cele ale pietei. Ulterior in 2001 Legea retrocedarii le-a oferit fostilor proprietari dreptul la despagubiri la valoarea pietei pentru proprietatile care nu puteau fi restituite. In acest fel s-a trecut de la o politica minimalista in ceea ce priveste fostele proprietati la una maximaliasta, venita prea tirziu si lasind loc abuzurilor.

Multi fosti proprietari care nu au fost despagubiti, care nu au reusit sa-si obtina casele inapoi, dar si insitutii precum Biserica Greco-Catolica din Romania, care nu si-a putut recupera lacasele de cult, au ajuns cu procesele la CEDO. In 2010, insa, din cauza cazurilor repetitive Curtea Europeana a Drepturilor Omului a cerut schimbarea radicala a sistemului autohton de retrocedare si a inghetat aproape 700 de dosare din aceasta speta.

Numarul total de posibili beneficiari ai reformei retrocedarilor ar putea fi mai mare de 100 de mii, in vreme ce totalul despagubirilor ar putea fi, dupa vechea socoteala, de peste 20 de miliarde de euro. De aceea CEDO a sugerat reducerea despagubirilor pentru deblocarea situatiei. Solutia e mai veche si a fost pusa in practica in Polonia sub numele de hotarirea Broniowski prin care s-au limitat despagubirile pentru proprietatile aflate pe teritoriile pierdute dupa al Doilea Razboi Mondial la 20 la suta din valoarea initiala a proprietatii.

Guvernul Roman propune limitarea la 15 la suta, dar Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania, membra in coalitia aflata la putere se opune acestei idei si declara ca nu va vota in Parlament o astfel de lege, daca nu se prevede restituirea in natura a imobilelor. Comunitatea maghiarilor din Romania nu si-a primit inapoi o serie de cladiri de interes public pentru maghiari, cum ar fi foste scoli, case parohiale.

Asadar minoritarii prefera retrocedarile in natura, CEDO cere limitarea despagubirilor, iar guvernul aflat sub presiunea timpului trebuie sa gaseasca o solutie cit mai repede.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG