Linkuri accesibilitate

PSD crede că această aderare ar putea aduce țării o reducere a preţului la gaze.

Comisia Electorală Centrală a înregistrat iniţiativa Partidului Social Democrat care doreşte organizarea unui referendum legat de posibila aderare a Republicii Moldova la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Este doar începutul unui lung proces birocratic şi legislativ, care nu garantează deloc că după strângerea a 200 de mii de semnături în trei luni, referendumul va avea într-adevăr loc. Alla Ceapai are detaliile.

Partidul Social Democrat vrea ca plebiscitul să aibă loc la mijlocul lunii noiembrie, dacă semnăturile colectate de la cetăţeni vor fi validate de Comisia Electorală Centrală, iar Parlamentul va aproba organizarea referendumului. Liderul social-democraţilor şi preşedintele grupului de iniţiativă Victor Şelin:

„Conform legislaţiei, Parlamentul este obligat în timp de 6 luni să voteze data referendumului. Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când cetăţenii vor avea posibilitatea să participe la un referendum legislativ, ceea ce înseamnă că poporul nu va fi doar consultat, dar se va pronunţa referitor la adoptarea unui proiect de lege, care ulterior va fi respectat de toţi.”

Ceea ce înseamnă că dacă Parlamentul va decide asupra organizării acestui referendum cetăţenii mergând la urna de vot se vor pronunţa pro sau contra adoptării unui act legislativ privind aderarea Republicii Moldova la tratatele de constituire a Uniunii Eurasiatice. Însă conform prevederilor legale Parlamentul este în drept şi să nu dea curs organizării acestui plebiscit, spune preşedintele Comisiei Electorale Centrale Iurie Ciocan:

„Este prevăzut în legislaţia în vigoare câteva acţiuni posibile, fie că Parlamentul aprobă această lege fără referendum, fie că parlamentul numeşte data referendumului, fie că parlamentul refuză explicând motivele. ”

În opinia analistului politic Arcadie Barbăroşie, câmpul de manevră al parlamentului nu se reduce doar la aceste trei posibilităţi. Drept argument, Arcadie Barbăroşie invocă precedentul din anul 2002, când un referendum privind modificarea codului electoral iniţiat de Dumitru Braghiş a fost stopat în Parlament:

„Deci domnul Braghiş a avut aşa o iniţiativă, a adunat semnăturile, le-a depus la CEC, le-a depus la Parlament unde au stat vreo jumătate de an în Parlament. Dacă timp ce peste o jumătate de an Parlamentul nu spune nimic, iniţiativa îşi pierde validitatea. Mai degrabă Parlamentul o să accepte acest scenariu decât să zică categoric da, sau categoric nu.”

Analistul politic Igor Boţan crede şi el că Parlamentul, care are ultimul cuvânt în a spune dacă un Referendum va avea loc sau nu, mai curând va recurge la un tertip şi nu va da curs organizării acestuia:

„Parlamentul trebuie să se întrunească şi să declare Referendumul, adică să voteze pentru declararea Referendumului şi numirea zilei. Problema e şmecheroasă pentru că deputaţii sunt liberi în exprimarea voinţei şi deşi Codul electoral spune că parlamentul declară deputații sunt liberi să voteze şi eu cred că ei în mod liber pur şi simplu nu vor vota pentru asta. Da va fi scandal dar nimeni nu poate impune deputatul să voteze într-un fel sau altul. Eu cred că Parlamentul va zice am pus la vot, deputaţii nu au votat, deputaţii nu sunt obligaţi să dea explicaţii de ce votează într-un fel sau altul. Asta e toată şmecheria cu declararea de către parlament a referendumului.”

Acum două zile un alt grup de iniţiativă din partea partidului comuniştilor a înaintat o cerere la CEC privind organizarea unui Referendum consultativ care îşi propune drept obiectiv să vadă dacă poporul are sau nu încredere în actualul Parlament.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG