Linkuri accesibilitate

O încercare de reabilitare a încrederii clienţilor faţă de producătorii de ferestre cu geamuri termopan.


„Frumoasă-i mândruţa noastră, scoate capul pe fereastră …”, vorba cântecului, dar numai dacă această fereastră este cinstit meşterită… Un grup de producători sunt pe cale să creeze ceea ce se va numi Asociaţia Producătorilor Etici de Ferestre cu Geamuri Termopan. Motivul sau cauzele pentru care câteva companii concurente,de fapt, au decis să se solidarizeze este unul mai trist – piaţa este invadată de cârpaci dornici de profit uşor care înşeală şi clientul mic, şi statul cu produse proaste plus urmări pe potrivă. Despre ce este vorba - în discuţia de peste câteva minute cu Natalia Gudima, directoarea unei companii de producere a ferestrelor şi iniţiatoarea creării respectivei asociaţii.

Europa Liberă: Aşadar, şase, deocamdată, companii afirmate pe piaţa tâmplăriei PVC, denumită populat şi termopan, s-au unit, în ciuda concurenţei dintre ele, pentru a constitui Asociaţia Producătorilor Etici de Ferestre cu Geamuri Termopan. Şi înţelegem că nu de viaţă bună – acest sector de piaţă este invadat de amatorii de profit uşor cu preţul compromiterii produsului… Consumatorii, în consecinţă, cam 80 la sută – cum spuneaţi chiar dvs. - sunt nemulţumiţi şi se consideră înşelaţi cu marfă proastă… Haideţi să le luăm pe rând: înainte de toate cum aţi descrie pe scurt situaţia actuală care v-a făcut să recurgeţi la acest demers public împreună cu colegii dvs. de business?

Natalia Gudima: Compania mea activează pe piaţă de 7 ani, dar lucrurile mergeau un pic altfel încă 2 ani în urmă. Vedeam că volumele de vânzări sunt în scădere şi nu înţelegem ce se întâmplă. Şi am făcut un studiu de piaţă, deci am intervievat persoane din stradă, aceiaşi primari cu care lucrăm de 6 ani foarte intens şi am ajuns la această cifră de 80 de procente reieşind din sondajul real. Deci, aceşti 80 de procente răspundeau aşa: suntem foarte supăraţi de ceea ce este fereastră, oamenii îşi exprimau emoţiile chiar foarte-foarte aprins, tot în această categorie sunt oamenii care au auzit de la rude sau împrejurime că ferestrele nu sunt bune sau au avut cu ele probleme şi tot aici intră persoanele, mai puţine, care au zis că încă nu şi-au pus şi nici nu au de gând pentru că ştiu că nu sunt bune. Doar 20 la sută din populaţie sunt mulţumiţi. Şi atunci m-am întrebat de unde se iau aceşti clienţi atât de nemulţumiţi, că de fapt înainte ponderea era un pic altfel. M-am amintit despre concurenţii pe care îi respect pentru că fac şi ei produs bun. I-am întrebat cum stau lucrurile la ei şi mi-au spus că la fel. Şi m-am gândit: păi, de unde vine chestia asta? Că dacă totuşi prosperă companiile care fac produse, cum zicem noi, „în garaj”, atâta lume supărată, atâţia bani cheltuiţi ai statului, care, cum am zis mai înainte, prin fereastră se duc şi nu se mai întorc, că de fapt ferestrele care este menirea lor? Să ţină căldura, să nu treacă ploaia, lumea le schimbă ca să primească un confort mai mare decât ca de la ferestrele de lemn mai vechi. Dar nu le reuşeşte ceea ce vor. Respectiv, m-am gândit că trebuie să facem ceva, trebuie cineva să-şi asume responsabilitatea vizavi de acest sector. Că statul are acum multe pe cap. Poate că nici nu ştie că este problema. Daţi să facem public lucrul acesta…

Europa Liberă: …Statul totuşi ştie, dnă Gudima. Eu personal, în calitate de consumator, am toată admiraţia pentru iniţiativa dvs. Că beneficiarii, clienţii sau consumatorii, familiile în primul rând, îşi pierd încrederea faţă de calitatea produsului şi că sunt deseori revoltaţi e limpede…Dar în afară de familii mai este un client mare – statul, care deseori pare să irosească bani uriaşi, în special când e vorba de banii publici pentru ferestre şi uşi în instituţiile statului sau în şcoli, de exemplu, grădiniţe… Aici cum stau lucrurile?

Natalia Gudima: În principiu nici cum. Pentru că astăzi, când legea a fost puţin modificată din 13 ianuarie, licitaţiile astea publice ne-au pus cap în cap, că noi, acei care avem o calitate... Pentru că nu zic că chiar la tenderul de stat se pune profil german, că este exclus, acolo cu acest preţ nu treci din al 30-lea de la coadă. Dar venind pe locul 4,5 sau 14, cu preţul, cu calitate, te întâlneşti cu concurentul la tenderul acesta care se ia, legea spune – cu cel mai mic preţ – care de la preţul de piaţă real, care de fapt este prevăzut de stat, când se face bugetul pentru a da unei şcoli, unei grădiniţe bani, să zicem 600 de mii. Cineva probabil a calculat chestia aceasta. Nu, vine ofertantul cu 300 de mii – 50 la sută de la preţ. Cum va face el ferestrele acestea? Eu nu înţeleg…

Europa Liberă: Din ciocleji probabil…

Natalia Gudima: Doi ani în urmă am întâlnit aşa un caz. Am fost la un tender, eram undeva pe locul 7 cu preţul nostru. A câştigat o companie care habar nu are de ferestre. Primarul l-a ales. După aceasta acest producător, care nici hală de producere nu avea, vine pe la ceilalţi şi zice: hai, poate îmi faci tu fereastra cu 47 de dolari. Păi, cum să-ţi fac, dacă costul de producere este minim 62 de euro metrul pătrat de fereastră, fără câştig?

Europa Liberă: Ce trebuie făcut ca licitaţiile, tenderele, achiziţiile publice să nu se reducă la logica: ieftin şi oricum? Adică ce trebuie făcut ca producătorul onest, responsabil, cu produse într-adevăr bune, dar şi rezonabil mai scumpe şi deci durabile să aibă şanse în faţa celora care sunt gata să vândă orice?

Natalia Gudima: Problema că nici ei nu au profit. Lucrează la volume, dar care e sensul dacă noi ştim că ei nu au profit? Cât o să mai dureze asta? Ce este de făcut? Da, statul nu trebuie să spele banii pe lucruri foarte scumpe. Dar nici nu suntem foarte bogaţi ca să cheltuim banii aceştia pe lucruri foarte ieftine. Toate instituţiile abilitate pentru a controla acest domeniu: organele de certificare, inspecţia în construcţie, ele trebuie să-şi facă foarte bine meseria şi conştient. Pentru că ei toţi cunosc la faţă acele firme care, dacă i-au pus interdicţia azi, pentru că au făcut prost obiectul, pentru că au sute, mii de plângeri la protecţia consumatorului…şi ei ştiu precis cine sunt aceste companii. Ele peste noapte îşi schimbă denumirea, fondatorul rămâne acelaşi şi ei asta cunosc perfect…Nu se iau măsuri, înţelegeţi, eii nu-şi fac meseria cu bună credinţă. Asta este problema… Organele de certificare astăzi sunt comerciale. Bine, ele tot trebuie să câştige, eu asta înţeleg. Dar ei nu au standul, un utilaj special care verifică ferestrele la izolare fonică, la coeficientul de izolare termică, dacă trece apa prin el sau nu…Ei nu au acest laborator special…

Europa Liberă: Ce fel de standarde există în acest business? Există, altfel spus, o listă minimă de rigori care să fie respectate de toţi producătorii?

Natalia Gudima: Este standardul, el este preluat din Rusia, dar el nu se respectă. Astăzi, când se face caietul de sarcini pentru obiectele de stat, caietele de sarcini sunt făcute nu ştiu de cine, pentru că nu sunt prevăzute aceste lucruri. Cel mai interesant şi mai paradoxal în ultimul timp este că în genere se fac caietele de sarcini în contradicţie cu legea, special sub un anumit producător sau importator de profile. Nu se scrie în caietul de sarcini denumirea profilului, feroneriei şi aşa mai departe. Pentru că aşa nu putem juca. Vin eu, care fac cu un profil, şi vine altul care lucrează cu alt profil, de unde să iau eu dacă în caietul de sarcini scrie profilul X. Asta contravine legii.

Europa Liberă: Cât de informat este cetăţeanul privind calitatea sau lipsa acesteia în cazul unei ferestre? De fapt ce este o fereastră bună?

Natalia Gudima: La noi clientul a fost informat până acum că totul depinde de profil. Dar profilul e ca o stofă foarte bună, dar depinde de mâna croitorului în care nimereşte. Dacă stofa este de 1 mie de euro, dar nimereşte în mâinile unui croitor nu chiar responsabil, rochia nu se primeşte, nu-i aşa? Aşa şi aici: profilul poate fi ţesut cu fire de aur şi mânerele - cu briliante, dar dacă nimereşte în mâna unui producător ne-etic, neresponsabil, care se gândeşte doar la bani şi interesul propriu, în final această fereastră nu va putea fi folosită conform destinaţiei. De aceea eu recomand populaţiei să ia ferestre prin recomandare. Pentru că publicitate astăzi este multă, dar informaţie este puţină.

Europa Liberă: Recomandare de la cine?

Natalia Gudima: De la cei care şi-au pus ferestre. Să întrebe: tu, dacă îţi place, de la cine ai pus ferestrele?

Europa Liberă: Cum răspunde un producător şi negustor necinstit pentru marfa proastă, mai ales că şi dispar ca fantomele în ceaţă pentru consumatorii revoltaţi care-i caută să le dea cu geamul în cap?

Natalia Gudima: Păi, asta vreau şi să vă zic, că de doi ani încoace nu-mi răspund nicicum. Deci, plătesc bani prin toate instanţele care sunt puse să-i oprească sau să-i tragă la răspundere şi ies curaţi din apă, clienţii umblă cu contractele în mână pe la agenţiile de apărare a consumatorului, cu avocaţi, cu jurişti, cheltuiesc încă bani, încă timp şi încă sănătate, chiar rămânând ei cei mai nedreptăţiţi în final. Iar firma asta a fost A, peste noapte este B şi merge mai departe şi înşeală cumpărătorul. Chiar am întrebat un concurent de acesta: care este sensul, de ce faci acest joc necinstit pe piaţă? El zice: ştii, Natalia, eu primesc satisfacţie când următoarea jertfă vine în plasa mea.

Europa Liberă: Înţelegem că dvs. şi colegii dvs. doriţi de la stat reguli de joc clare care să nu sufoce producătorul cinstit şi să descurajeze pe cei care, iată, au satisfacţia ca să mai tragă pe sfoară un client-doi. Apropo, dvs. ce geamuri aveţi acasă, că n-o fi ca în povestea papucarului fără papuci…

Natalia Gudima: Sunt geamuri de-ale mele, instalate 7 ani în urmă, şi văd că sunt Ok. Chiar dacă eram începător. De fapt, noi toţi am fost odată începători. Dar iar mă întorc la responsabilitate şi dorinţa omului de a face un lucru bun. Dacă o gospodină vrea să devină bună, ea se interesează cum să facă, întreabă mama, întreabă vecina şi în final îi iese mâncarea gustoasă. Dar dacă o face de dragul de a o face, la cantitate…Poţi să lucrezi, sunt firme care de 17 ani lucrează pe piaţă, dar calitate tot nu mai fac. Dar lucrează.
XS
SM
MD
LG