Linkuri accesibilitate

Politica fiscală 2012 și oamenii de afaceri (Economist)


NIT și servitorii docili ai fostului regim (Timpul).


Interesul pentru teme politice al ziariştilor cedează în faţa celui pentru probleme economice şi sociale. Astfel, Victor Ursu scrie în săptămânalul „Economist” că înăsprirea politicii fiscale pentru anul 2012 nemulţumeşte oamenii de afaceri care susţin că majorarea de taxe, accize şi amenzi prevăzută de document nu doar vor împinge business-ul în zona informală ci, cu siguranţă, vor speria potenţialii investitori.

Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă, a declarat pentru „Economist” că „fiind aplicată într-un sistem unde evaziunea fiscală este un sport naţional, politica fiscală actuală va duce şi mai mult la creşterea ei, iar pe de altă parte majorarea accizelor prin majorarea preţurilor va reduce vânzările pe piaţă, ceea ce ar putea influenţa indirect acumulările la bugetul de stat, contrar obiectivului şi politicii propus iniţial”.

Un alt articol din aceeaşi publicaţie constată că „deşi pare greu de crezut, cifra de afaceri în industria turismului este similară cu cea a industriei vinului şi a ajuns anul trecut la 150 milioane de euro. Dar „infrastructura proastă a drumurilor este una din principalele bariere în dezvoltarea afacerilor în acest domeniu”, mai constată autorul.

Despre anularea compensaţiilor pentru serviciile comunale persoanelor social-vulnerabile, „Moldavskie Vedomosti” scrie că deputaţii comunişti învinuiesc AIE că s-ar subordona orbeşte Fondului Monetar Internaţional şi atenţionează că votarea acestei legi ar şubrezi situaţia păturilor sociale vulnerabile. Pe de altă parte, Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga susţine că odată cu anularea compensaţiilor sociale, va creşte mărimea ajutorului social, care este mult mai eficient şi include în sine mai multe tipuri de acordare a mijloacelor financiare.

Nelly Gîştemulte scrie în „Timpul” că „în timp ce funcţionarii îşi cresc salariile, lefurile piscicultorilor şi agricultorilor rămân a fi cele mai mici, în jurul unei sute de euro, la un minim de existenţă de 90 de euro. Aceasta ar însemna că aproximativ 2 procente din populaţia R. Moldova au un salariu aproape egal cu minimumul de existenţă. Jurnalista îl citează însă pe directorul executiv al Centrului analitic independent „Expert-Grup”, Valeriu Prohniţchi, care este de părere că „Salariul real din agricultură este cam de trei ori mai mare decât cel raportat oficial”.

Singurul comentariu pe teme politice din presa de astăzi este cel semnat de Constantin Tănase în „Timpul” şi acesta continuă polemica pe marginea retragerii licenţei NIT. Constantin Tănase notează că perioada 2001-2009 a fost una foarte dificilă pentru presa democratică, iar în timp ce aceasta, în condiţii uneori infernale, încerca să reziste, alţi „colegi”, mai „pragmatici”, o duceau în studiourile NIT-ului ca în sânul lui Avraam, luptând cu ceilalţi, marginalii şi extremiştii. [...] „Aceştia nu erau pur şi simplu colaboraţionişti, nimeriţi întâmplător în braţele unui regim antidemocratic, antinaţional şi antieuropean, ci servitori docili ai acestuia. [...] Mulţi dintre aceştia astăzi au intrat în soldă la alţi patroni. Ieri au fost cu „roşiii”, azi sunt cu „verzii”, îi slujesc cu aceeaşi pasiune şi făţărnicie. La vremuri noi, tot ei. Mâine vor fi cu alţii, dar tot cu cei de la putere.[...]”, conchide critic dl Tănase.
XS
SM
MD
LG