Linkuri accesibilitate

Nu este singura şicană a preşedintelui român făcută Olandei, unica ţară din UE ce se opune intrării României şi Bulgariei în zona Schengen.


În România, ambasadorul Olandei așteaptă de mai mult de jumătate de an să fie primit de președintele Traian Băsescu pentru a-și prezenta scrisorile de acreditare. Dar capătul așteptării nu se vede, tot așa cum nu se vede clar nici data admiterii României în spațiul Schengen blocată de Olanda din cauza progreselor lente la îmbunătățirea justiției române. Relatează de la București Sabina Fati:

Oficialii romani nu vor sa raspunda acuzatiilor venite de la Haga si care il vizeaza mai ales pe seful statului, din pricina ca blocheaza acreditarea ambasadorului olandez. Partidul Laburist din Olanda, aflat in Opozitie i-a cerut Ministerului de Externe de la Haga sa dea explicatii in legatura cu tergiversarea primirii lui Matthijs van Bonzel la Traian Basescu.

Un ambassador nu este recunoscut ca atare pina cind nu-si prezinta scrisorile de acreditare sefului statului sau altfel spus el nu-si poate exercita mandatul. Este si cazul ambasadorului olandez la Bucuresti, care poate participa la intilniri oficiale doar ca observator, fiindca Traian Basescu initrzie primirea lui de aproape jumatate de an.

Nu este vorba despre o intimplare sau de o neglijenta a aparatului presidential din Romania, ci de o intentie. In acest fel presedintele roman intelege sa-i raspunda Olandei, singura tara din Uniunea Europeana care se opune aderarii Romaniei si Bulgariei la Spatiul de Libera Circulatie Schengen.

Nu este prima șicana pe care oficialii romani i-o fac Olandei si s-ar putea sa nu fie nici ultima in aceasta logica a revansei, care nu a dat, insa, rezultate, cel putin pina acum.

Presedintele Traian Basescu i-a invitat de altfel in mod indirect pe cetatenii romani sa boicolteze zarzavaturile olandeze, atunci cind a explicat ca el nu cumpara legume aduse din aceasta tara.

In plus, asta toamna, aproape toate tirurile cu flori venite din Olanda au fost blocate la granita pentru citeva zile, sub diferite pretexte, desi Camera de Comert romano-olandeza a declarat raspicat inca din luna septembrie ca aderarea Romaniei la Schengen „ar fi benefica atit pentru libera circulatie a persoanelor, cit si a bunurilor”. Presedintele olandez al acestei Camere, Peter Ruiter a subliniat chiar ca „Romania indeplineste conditiile tehnice de aderare la spatiul Schengen”. Olanda este cel mai mare investitor in Romania, iar „primirea Romaniei in Schengen ar fi in interesul comunitatii olandeze de afaceri”, a mai explicat atunci seful camerei de comert romano-olandeze.

Guvernul de la Haga se opune aderarii Romaniei la Spatiul de Libera Circulatie, invocind ineficienta si insuficienta luptei anticoruptie, dar in subsidiar executivul olandez este santajat in acest sens de extremistii din Partidul Libertatii, fara de care conservatorii olandezi nu ar avea majoritatea care sa le permita sa ramina la putere.

Bucurestiul incearca intre timp sa poarte tratative la nivel diplomatic, dar face si altfel de presiuni. Acum o luna, de pilda, Romania a fost singura tara care a blocat inceperea negocierilor pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeana, pina cind Olanda nu a fost de acord sa promita un termen la care Bucurestiul sa afle cind s-ar putea deschide usa Schengen. Astfel de blocaje i-ar putea fi de folos Romaniei pe termen scurt, dar pe termen lung s-ar putea ca tara sa fie vazuta ca impredictibila si sa piarda la nivelul credibilitatii, ceea ce cistiga acum de pe pozitii revansarde sau de forta.
XS
SM
MD
LG