Linkuri accesibilitate

„Economia Moldovei rămâne la mâna Moscovei” (Adevărul).


Petru Bogatu de referă în editorialul său din Jurnal de Chişinău la filmul despre 7 aprilie care se presupune că a ajuns pe net zilele acestea printr-o scurgere de informaţii. „Toate faptele pe care le cunoaştem despre evenimentele de la 7 aprilie 2009 par să ateste o conspiraţie de proporţii. Acesta este secretul lui Vladimir Voronin, care ascunde o urzeală a fostei guvernări PCRM împotriva României şi a democraţiei moldoveneşti”, opinează autorul. În timp ce tabloul „întregii conspiraţii” pare să fie clar pentru editorialist, el se întreabă: „De ce nu se cere încă ridicarea imunităţii şi aducerea lui Tkaciuk şi Voronin în faţa instanţei de judecată? De ce anchetatorii care instrumentează dosarul 7 aprilie se văd siliţi să organizeze scurgeri de informaţii şi să-şi schimbe vocea ca să nu fie recunoscuţi? De parcă n-ar fi nişte justiţiari la ei acasă, ci partizani în spatele frontului?”

Tot la evenimentele de acum trei ani se referă şi Nicolae Negru în Jurnal de Chişinău. „Chiar dacă nu ar fi izbutit, chiar dacă nu ar fi dus la schimbarea regimului, semnificaţia gestului lor rămâne aceeaşi, nu poate fi pusă la îndoială: a fost o zi a revoluţiei morale; tinerii s-au exprimat în favoarea libertăţii, demonstrând că … opt ani de guvernare comunistă nu au reuşit să ucidă lăstarii libertăţii şi ai democraţiei sădite mai înainte”, scrie Negru şi continuă: „Faptul acesta l-a speriat, l-a scos din echilibru pe Voronin, şi el a răspuns cu arestări, bătăi şi tortură în comisariate. A fost o reacţie brutală, reflexivă, negândită, de miliţian sovietic. Neînţeleasă atunci, îi putem ghici rostul acum”.

În Timpul, Pavel Păduraru scrie că „principala cauză a tergiversării dosarelor 7 aprilie este distrugerea bazei probatorii, efectuată de foştii şefi ai SIS şi MAI”. Sunt citate declaraţiile procurorului general, Valeriu Zubco, şi a primul său adjunct, Andrei Pântea, care constată „distrugerea a opt-zece cutii cu acte, care a fost făcută cu implicarea colaboratorilor SIS”, dar şi replica lui Artur Reşetnicov, fostul şef al SIS, care spune că „nu vrea să comentez procurorii cu angajamente politice”, a replicat Reşetnicov.

„Economia Moldovei rămâne la mâna Moscovei”, titrează cotidianul Adevărul. Ion Preaşca scrie că „o majorare cu un punct procentual a PIB-ului Rusiei generează o creştere de patru ori mai puternică a remitenţelor în Republica Moldova decât o evoluţie similară din statele UE”. Conform datelor Băncii Centrale din Rusia, moldovenii aflaţi la muncă în Federaţia Rusă au transferat în anul 2011 în Moldova 1,1 miliarde de dolari, în creştere cu 27 % faţă de anul 2010. „Dependenţa de Rusia este vizibilă nu doar la remitenţe. De exemplu, 28,2% din exporturile moldoveneşti ajung pe piaţa rusă. „Am putea exporta chiar mai mult în Rusia, dar nu avem ce”, constată Roman Chircă, directorul insitutului Economie de Piaţă.

Irina Krasilinikova scrie în Moldavskie Vedomosti că potrivit Serviciului Fiscal de Stat, cel mai mare salariu din 2011 din R. Moldova a constituit 670 mii lei lunar, adică 6 milioane de lei anual, iar numărul milionarilor a ajuns la cotele din anul 2008 când au fost înregistraţi 184. Inspectorii Serviciului Fiscal explică această creştere ca fiind un rezultat al modificării Codului Fiscal şi cel Administrativ, unde au fost introduse sancţiuni mult mai dure pentru nerespectarea termenilor limită la declarare a veniturilor sau prezentarea informaţiilor eronate. Autoarea notează că, începînd cu acest an, persoanele fizice care admit încălcări la achitarea impozitelor pe venit, pot fi trase chiar şi la răspundere penală. Cu toate acestea, observă autoarea, atît timp cît veniturile mari sunt declarate doar din salarii, statul nu va avea mijloace necesare pentru a îmbunătăţi situaţia păturilor sociale vulnerabile.

Despre retragerea licenţei NIT, Evgheni Şolari îl citează în Panorama pe analistul politic, Anatol Ţăranu, care crede că administraţia postului TV a ignorat demonstrativ toate sancţiunile şi nici nu a încercat să corecteze situaţia măcar formal. În acelaşi timp, politologul Igor Boţan este de părere că progresul înregistrat în domeniul mass-media a fost aproape unica realizare a autorităţilor din ultimii trei ani, de aceea propune autorităţilor să schimbe optica şi să mediteze asupra noţiunii de pluralism mass-media într-un stat democratic pentru a nu compromite pagina „istoriei de succes” în raport cu UE.
XS
SM
MD
LG