Consiliul Europei a adoptat recent două recomandări prin care cere mai multă transparență motoarelor de căutare pe internet. Miniștrii de externe ai celor 47 de țări membre au spus că motoarele de căutare joacă un rol important în societatea informațională, iar rețelele de socializare pe internet catalizează democrația, dar există și reversul medaliei. Relatează Corespondenta Europei Libere la Strasbourg, Iolanda Bădiliță:Internetul şi drepturile omului
Desi considera ca motoarele de cautare „joaca un rol important in societatea informationala, iar retelele de socializare catalizeaza democratia”, Comitetul de Ministri, corpul decizional al Consiliului Europei din care fac parte 47 de ministri de externe reprezentand tot atatea state membre, are multe de reprosat companiilor care ofera astfel de servicii.
„Prin intermediul retelelor sociale si motoarelor de cautare pot fi incalcate drepturile omului si libertatile fundamentale”, spun deciziile adoptate ieri de Consiliul Europei.
Comitetul de Ministri recomanda ca statele membre in claborare cu sectorul privat si societatea civila sa dezvolte strategii coerente pentru a proteja libertatea de expresie, accesul la informatie, dar si alte libertati fundamentale in relatie cu motoarele de cautare si retelele sociale, in conformitate cu Conventia pentru protectia Drepturilor Omului, in special cu articolul 8 al acesteia, care se refera la respectul vietii private si de familie si cu articolul 10 care se refera la libertatea de expresie, dar si cu Conventia 108 pentru protejarea individului cu referire la Procesarea automata a datelor personale.
„Pe langa Conventia 108 cu privire la protectia datelor ne raportam la Conventia pentru drepturile Omului ratificata de 43 din cele 47 de state membre ceea ce inseamna ca prevederile acesteia sunt obligatorii pentru aceste tari. Sta in puterea autoritatilor de resort din aceste tari sa impuna prevederile Conventiei, iar pentru asta trebuie sa fie independente si sa aiba puterea si mijloacele de a face investigatii”, spune Sophie Kwasny, expert in cadrul Consiliului Europei.
Companiilor care ofera servicii web li se cere sa creasca transparenta cu privire la modul in care aceste informatii sunt publicate pe Internet, la criteriile care stau la baza selectarii, clasificarii si stergerii acestor date.
Recomandarea mai cere revizuirea indexarii continutului, care, desi se afla intr-un spatiu public, nu este destinat comunicarii de masa.
Aceasta ar putea include aparitia unui astfel de continut in cadrul unei cautari pe internet la baza listei cu rezultatele de cautare si nu la inceputul acesteia, astfel incat sa existe un echilibru intre accesibilitatea acestui continut si intentiile sau dorintele autorului. Altfel spus, setarile generale, implicite ale motoarelor de cautare, ar trebui sa ia in consideratie aceste obiective.
Apoi, motoarele de cautare ar trebui sa demonstreze legitimitatea actiunii de colectare si procesare a datelor, iar utilizatorii ar trebui sa aiba acces facil la datele lor pentru a le corecta sau chiar sterge.
„Daca dau o cautare pentru un restaurant sau un club de fotbal, IP-ul calculatorului meu va fi retinut, iar eu voi fi identificat ca avand aceste interese. Mi se va crea astfel un fel de profil. Apoi, in Facebook sau pe bloguri unde pui la dispozitia publicului, fara sa realizezi, o parte importanta de informatie personala. Esti invitat sa iti dai adresa de email, numarul de telefon, adresa de acasa, informatii cruciale pentru identitatea persoanei. Problema este ca daca in mediul offline, la o banca de exemplu, poti merge si sa intrebi, ce informatii aveti despre mine, online, acest lucru este imposibil de realizat”, declara expertul Consiliului Europei.
Se mai recomanda dezvoltarea de catre furnizorii unor astfel de servicii a unor unelte pentru minimizarea colectarii si procesarii datelor personale, inclusiv impunerea, prin legislatie, a unor perioade de retentie limitate, anonimitate ireversibila adecvata ca si dezvoltarea unor modalitati de stergerea a datelor.
Statele membre ar trebui să se asigure de existenta unor garanţii juridice adecvate atunci când accesul la datele personale ale utilizatorilor este oferit oricarei entitati publice sau private, mai arata decizia Comitetului de Ministri al Consililui Europei.
Statele membre trebuie sa se asigure ca nici o adresa de IP - asa numita Internet Protocol Address - nu va fi retinuta atunci cand nu este necesar, pentru un demers legitim sau atunci cand acelasi rezultat poate fi obtinut prin sampling sau prin anonimizarea datelor personale.
„Furnizorii de servicii de internet spun ca solicita aceste date pentru a oferi servicii mai bune, dar cred ca utilizatorii nu au habar care este cantitatea de informatii pe care au oferit-o pe internet si pe care sectorul privat o foloseste. In mod formal, furnizorii de servicii par asigurati. Exista paginile cu termenii de conditii si utilizare. Nu sunt sigura daca toti utilizatorii Facebook au au citit cu atentie Termenii si conditiile de utilizare si consecintele lor. Cine stie exact ce se poate face cu acele informatii care sunt puse, cu cele mai bune intentii pe un profil de Facebook. Am analizat timpul petrecut de utilizatori de la citirea acestui set de conditii si pana la acceptarea printr-un click al acestora. Este vorba de secunde. Oamenii nu le citesc, sau le citesc foarte rapid.”
Cat priveste retelele de socializare, amenintarea vine dintr-o insuficienta constientizare a fenomenului, lipsa protectiei legale si procedurale care poate duce la excluziunea utilizatorilor, atrag atentia ministrii de externe din tarile Consiliului Europei.
Copiii si tinerii nu sunt protejati de continutul si comportamentele inadecvate, fapt care se adauga lipsei de repect pentru drepturile celorlalti, si setarilor care nu respecta caracterul privat al datelor.
Autoritatilor din statele membre li se cere sa conlucreze cu retelele sociale pentru creşterea gradului de conştientizare a utilizatorilor, prin intermediul unui limbaj clar şi uşor de înţeles.
Utilizatorii ar trebui pusi in tema cu provocările posibile in retelele sociale mai ales in ceea ce priveste posibilele incalcari ale drepturilor omului in utiliarea acestor servicii.
Retelele de socializare ar trebui sa informeze publicul cu privire la consecintele unui acces deschis la informatiile postate pe profilul lor public, de pilda, indexarea de catre motoarele de cautare.
Nu in ultimul rand, cade in sarcina platformelor sociale sa isi informeze utilizatorii cum isi pot controla informatia personala pentru a lua decizii in cunostina de cauza cu privire la identitatea online.
De pilda, atunci cand o retea de socializare solicita ca utilizatorul sa isi declare identitatea reala, publicarea acestei identitati ar trebui sa fie realizata strict cu acordul utilizatorului.
Sa mai spunem ca desi recomandarile Comitetului de Ministri al Consiliului Europei nu sunt obligatorii, corpul decizional al organizatiei de la Strasbourg dispune de parghiile necesare pentru a monitoriza aplicarea recomandarilor sale.
