Linkuri accesibilitate

Moldovenii îşi neglijează dreptul la un mediu curat şi sănătos


Există doar un singur caz în R. Moldova când pentru anularea unei decizii a fost invocată Convenţia de la Aarhus.


Câteva organizații de mediu, care monitorizează funcționarea Convenției Aarhus spun că Moldova se poate lăuda cu puține cazuri de aplicare a acestui document. Convenția semnată de peste 40 de țări europene și din Asia Centrală le dă cetățenilor dreptul să participe la luarea deciziilor care pot afecta mediul ambiant. Un grup de ecologiști a anunțat astăzi că la 13 ani de la semnare, vor să popularizeze convenția cât mai intens. Relatează Alla Ceapai:

Convenţia Aarhus le dă cetăţenilor dreptul să fie informaţi despre ce impact poate avea asupra mediului, dar şi asupra sănătăţii lor o eventuală construcţie, de exemplu, a unei benzinării sau a unui supermarket în faţa blocului lor. Totodată cetăţenii trebuie să fie consultaţi şi dacă nu sunt de acord cu construcţia acestora, au dreptul să propună alternative, de exemplu amenajarea unor parcuri sau terenuri de joacă pentru copii pe aceste spaţii, spune ecologista Rodica Iordanov:

„Convenţia dată trebuie să fie direct aplicată de către instanţele de judecată din Republica Moldova şi aceasta ar însemna că în cazul în care un cetăţean nu a fost implicat în procesul de luare a deciziilor şi el este direct sau indirect afectat de această decizie sau nu i s-a furnizat informaţia pe care a solicitat-o, el poate să solicite instanţei de judecată prin aplicarea directă a acestei Convenţii.”

Ecologistul Andrei Isac constată că cetăţenii nefiind informaţi nu utilizează mecanismele Convenţiei Aarhus. Unicul caz în care Convenţia a fost aplicată, însă la solicitarea unei organizaţii de mediu, a dus la stoparea construcţiei unei Uzine de incinerare a deşeurilor pe strada Munceşti, spune Andrei Isac:

„Consiliul Municipal a luat decizia de a aloca teren în municipiu pentru această uzină deja practic şi proiecte se făceau dar simplul lucru că cetăţenii municipiului în special cei care trăiesc în preajmă nu au fost consultaţi, dacă ei sunt bucuroşi pentru ca să fie această uzină acolo amplasată şi aceasta a permis a folosi Convenţia Aarhus ca acest caz să fie atacat în judecată şi ca Curtea de Apel să anuleze această decizie a Consiliului Municipal.”

Însă multe cazuri în care s-a putut interveni pentru a stopa efectele negative asupra mediului şi asupra oamenilor au fost ratate şi asupra cărora nu se mai poate interveni, mai spune ecologistul Andrei Isac. Un exemplu în acest sens fiind construcţia căii ferate Cahul-Giurgiuleşti:

„Calea ferată Cahul-Giurgiuleşti putea să meargă nu în lunca Prutului, dar în jurul dealurilor, să meargă prin Vulcăneşti şi era să fie poate un pic mai scump, dar nu se trecea prin rezervaţia naturală, nu se trecea prin luncă prin locul unde cuibăresc animale şi plante din Cartea Roşie şi populaţia a avut de suferit că trecea prin grădinile lor şi în fiecare primăvară şi toamnă sau în cazuri de inundaţie calea ferată este inundată şi sunt cheltuieli foarte mari pentru a o repara.”

Am întrebat-o pe Ecaterina Mardarovici, fostă deputată în Parlament, cum se face că politicienii prin definiţie vor binele oamenilor, dar nu îl fac, chiar şi acolo unde trebuie numai să le consulte opinia, cum prevede şi Convenţia de la Arhus:

„Ei consultă, dar este adevărat că este una, ca şi politician, în afara parlamentului pledoaria este mult mai radicală şi este alta, atunci când ajungi în Parlament, că ai alte responsabilităţi şi ai de rezolvat mai multe probleme, decât una singură, cum este una ecologică sau drepturile femeilor, sau dreptul animalelor.”

Ecologiştii înclină să creadă că în urma construcţiei mai multor Centre Aarhus de informare pe teritoriul Republicii Moldova, care sunt prevăzute în Planul de acţiune al guvernului privind aplicarea acestei Convenţii, cetăţenii îşi vor cunoaşte mai bine drepturile ce ţin de protejarea mediului şi se vor implica mai activ în prevenirea acţiunilor care afectează mediul dar şi sănătatea lor.
Previous Next

XS
SM
MD
LG