Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:
Încotro se mişcă relaţia Chişinău - Tiraspol? Şi care ar fi preţul pe care l-ar putea plăti Chişinăul pentru reîntregirea ţării? Discutăm astăzi cu oaspetele ediţiei, preşedintele parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu.
Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:
***
Într-un interviu cu radio Europa Liberă, preşedintele parlamentului şi lider al partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că, în opinia sa, o federalizare a Republicii Moldova ar „fragiliza” ţara şi că această soluţie pentru rezolvarea crizei nistrene este susţinută nu numai de Moscova, dar şi de importante ţări ale Uniunii Europene, pe care însă domnul Lupu nu le-a numit. Mai multe, în câteva minute.
Aflat în vizită la Moscova, liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a declarat că Chişinăul şi Tiraspolul trebuie să continue tactica „paşilor mici” care răspunde nevoilor reale ale populaţiei. Vorbind la o conferinţă de presă, liderul transnistrean a contrazis opinia Chişinăului despre nevoia înlocuirii formatului de pacificare actual, dominat de forţele ruse. Şevciuk a spus că militarii ruşi ar trebui să rămână pe Nistru până la rezolvarea definitivă a conflictului transnistrean.
La Moscova, Evgheni Şevciuk a fost primit de Patriarhul Kirill. Un comunicat de presă al Patriarhiei îl citează pe capul bisericii ruse cu afirmaţia că ar dori să viziteze Transnistria cu prilejul unei viitoare călătorii în Republica Moldova. Potrivit aceleiaşi surse, la întâlnire a participat şi Mitropolitul Moldovei, Vladimir. În comunicat nu se spune când anume ar putea reveni Kirill în Moldova, pe care a vizitat-o în octombrie, anul trecut.
Guvernul de la Chişinău a aprobat planul activităţilor de reintegrare a ţării, care anul acesta va fi finanţat cu 10 milioane de lei din bugetul de stat. Vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a spus că finanţarea se va face în două etape. În prima jumătate a anului, vor fi alocate mijloace pentru modernizarea şcolilor moldoveneşti din stânga Nistrului, reparaţiei drumurilor, a instituţiilor publice, apeductelor şi protecţiei bătrânilor din localităţile din Zona de Securitate. Alte proiecte prioritare, din a doua jumătate a anului, a spus Eugen Carpov, vor fi finanţate în funcţie de evoluţia negocierilor privind reglementarea conflictului transnistrean.
Şi tot săptămâna trecută, la Chişinău şi Tiraspol s-a aflat emisarul preşedinţiei irlandeze a OSCE, Erwan Fouere, care a continuat consultările începute la Kiev, în pregătirea următoarei runde de negocieri 5+2, de la mijlocul lui aprilie. El a salutat în numele OSCE decizia părţilor de a relua circulaţia trenurilor de mărfuri prin regiunea transnistreană întreruptă acum şase ani.
Discuţii pe tema reglementării transnistrene şi extinderii acesteia pe dimensiunea parlamentară a purtat la Chişinău şi Tiraspol noul preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon. Autorităţile moldovene au salutat intenţia forumului paneuropean de a se alătura efortului comun de soluţionare a conflictului, iar liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a spus, citat de Olvia-press, că Tiraspolul este deschis pentru colaborare şi găsirea unor forumule de compromis. „Suntem parte inseparabilă a continentului european şi ne dorim ca pacea pe malurile Nistrului să fie fixată într-o formulă corespunzătoare a reglementării”, a declarat Evgheni Şevciuk.
Parlamentul de la Chişinău va crea o comisie pentru dialogul cu autorităţile de peste Nistru, a anunţat preşedintele Parlamentului Marian Lupu. Lupu a mai spus că în ultimii 10 ani nu s-a discutat despre situaţia negocierilor transnistrene şi că trebuie ca audieri pe această temă să aibă loc regulat cu toate instituţiile care sunt implicate în aceste negocieri. Legislativul moldovean a discutat vineri în şedinţă închisă despre stadiul relaţiilor dintre autorităţile de la Chişinău şi administraţia nerecunoscută de la Tiraspol.
***
Liderul regiunii transnistrene Evgheni Şevciuk s-a aflat săptămâna trecută la Moscova şi într-o conferinţă de presa a declarat că între Chişinău şi Tiraspol trebuie să continue politica „paşilor mici”, politică ce ar fi benefică pentru populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului. Dar domnul Şevciuk a spus că administraţia sa se opune propunerii moldoveneşti de a schimba formatul actual al forţelor de pacificatori, format care este acum dominat de forţele ruse. Valentina Ursu a stat de vorbă cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, despre vizita domnului Şevciuk la Moscova şi în general despre relaţia actuala dintre Chişinău şi Tiraspol şi dintre Chişinău şi Tiraspol şi Moscova:
Europa Liberă: Aflându-se la Moscova liderul transnistrean Evghenii Şevciuk a fost primit de Patriarhul Rusiei Kirill, am înţeles că chiar în prezenţa Mitropolitului Chişinăului şi al Întregii Moldove Vladimir. Ce părere aveţi despre asemenea întâlniri?
Marian Lupu
Marian Lupu: „Din momentul în care domnul Şevciuk are întrevederi cu înalţi oficiali din Republica Moldova, de ce în cazul dat ar trebui să fie ceva nefiresc în cazul întrevederii cu Mitropolitul Moldovei sau cu Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii. Cel puţin aş vrea să exprim speranţa că această audienţă la Sanctitatea Sa va aduce beneficii pentru domnul Şevciuk, îi va lumina sufletul, inima, minţile, cugetul şi, pe această cale, această întrevedere va influenţa benefic procesul de negocieri, de apropiere a celor două maluri şi în ultimă instanţă va contribui la soluţionarea definitivă a problemei transnistrene.”
Europa Liberă: Şi chiar sincer credeţi în reuşitele identificării unei soluţii durabile pentru conflictul transnistrean?
Marian Lupu: „Sincer cred, mai ales că soluţionarea definitivă a problemei transnistrene în viziunea mea este una posibilă. Nimeni nu neagă, - şi trebuie să acceptăm acest lucru, - au fost comise greşeli foarte mari pe interior, dacă era vorba de solicitarea unei autonomii administrative, culturale, păi iată că suntem în situaţia că noi acum, astăzi, avem şi lege care oferă acest statut, doar că s-au schimbat condiţiile şi circumstanțele.”
Europa Liberă: Şi atunci creşte preţul pe care trebuie să-l plătească Chişinăul pentru reglementarea acestei probleme?
Marian Lupu: „Pe an ce trece... inflaţia este prezentă în toată lumea, inclusiv şi inflaţia politică. Da, preţul creşte pe an ce trece.”
Europa Liberă: Se ajunge la federalizare?
Marian Lupu: „Nu cred că societatea moldovenească, nu cred că elita politică din Republica Moldova este în general gata să vorbească şi să decidă, cu atît mai mult, la acest subiect, federaţie, confederaţie, problema este alta. Este una cînd se discută mecanismul federativ în Germania, sau în Rusia. Doar că, dacă ne uităm cu multă atenţie, în Federaţia Rusă contează mai mult denumirea de federaţie. Dar când te uiţi la mecanismele concrete, ei sunt mai aproape de standardele unui stat unitar, decât unui stat federativ. ”
Europa Liberă: Deşi ar insista pentru Republica Moldova asupra unui stat federativ.
Marian Lupu: „Nu doar, haideţi că asemenea voci care vizează federalizarea Republicii Moldova se aud nu doar de la Moscova, sunt voci din Europa şi destul de puternice aceste voci, însă nu se ţine cont de faptul că cuvântul federalizare în înţelesul nostru al moldovenilor, reieşind din situaţia actuală, din istoria din ultimii 20 de ani, ar fi una echivalentă cu definiţia de fragilizare a ţării. Noi şi aşa suntem un proiect statal în proces de dezvoltare, în proces de afirmare şi atunci dacă acest proiect se mai fragilizează se creează foarte mari probleme. Noi nu trebuie în procesul de negocieri, ci în procesul de dialog să punem pe prim plan subiectul cum să numim noi construcţia statului reunificat. Pe prim plan să vedem conţinutul, forma concretă de organizare, repartizarea puterii la nivel central şi regional, interacţiunea acestor puteri, deci modelul juridic propriu-zis. Important este că Chişinăul a fost şi este în continuare gata să acorde un statut de cea mai largă posibilă autonomie. Iar pentru persoanele care ar fi mai raţionale şi la Tiraspol, dar şi în alte capitale a ţărilor care fac parte din formatul de negocieri 5+2, anume conţinutul este cel mai important.”
Europa Liberă: Se zice că aflându-se la Moscova liderul transnistrean Evghenii Şevciuk a vrut să testeze nervii guvernării de la Chişinău. El a declarat foarte tranşant că la reuniunea în formatul 5+2 de la Viena Tiraspolul va insista pe egalitatea părţilor Chişinău şi Tiraspol, că în nici un caz nu trebuie să fie pusă problema referitor la înlocuirea forţelor de menţinere a păcii cu alte forţe şi multe altele.
Marian Lupu: „Trebuie de înţeles că ceea ce declară şeful administraţiei de la Tiraspol în parte reprezintă viziunile domniei sale, în parte sunt mesaje care... de fapt el este obligat să le zică.”
Europa Liberă: Şi coordonate cu Moscova?
Marian Lupu: „În mod evident ele sunt, nu coordonate, este prea tare spus, ele sunt coborâte ca instrucţiune şi ele trebuie să fie vociferate. Este clar, fiindcă în mod normal fără acea asistenţă financiară, în special, acordată în ultimul timp regiunea nu era să supravieţuiască. Să nu uităm că regiunea transnistreană niciodată nu a plătit Gazprom-ului consumul de gaze, acumulând în permanenţă aceste datorii pe spatele MoldovaGaz, care de fapt este o societate pe acţiuni. Odată şi odată acest sistem va fi întrerupt, altminteri această zonă se va trezi în faliment total. De fapt ei sunt demult în faliment, unica că acest faliment nu este declarat oficial, este tolerat. Ar fi naiv să aşteptăm că noua administraţie de la Tiraspol va fi foarte cooperantă pe toate dimensiunile. Eu văd că ei sunt foarte cooperanţi în sensul transportului, trenurilor şi înţeleg de ce. Pe de o parte sună frumos fiindcă într-adevăr există aceste efecte pozitive de apropiere a celor două maluri, se reiau elemente din infrastructura de comunicare, e perfect. Totodată nu suntem naivi şi înţelegem bine că pe această cale ei obţin atingerea intereselor economice şi financiare ale regiunii transnistrene şi, de ce nu, a unor reprezentanţi ai elitei politice de acolo. Da, e bine şi aşa, de acord, dar eu zic că în acest proces de satisfacere şi a intereselor a malului stâng trebuie să existe şi o limită raţională. Fiindcă dacă mergi şi satisfaci toate cerinţele şi interesele lor fără a condiţiona aceste lucruri cu un progres în cadrul procesului de negocieri politice, atunci care sunt finalmente efectele.”
Europa Liberă: Şi care sunt?
Marian Lupu: „Păi staţi că suntem la început de cale. După 5-6 de ani de zile de lipsă de comunicare, lipsă de proces de negocieri este salutabilă reluarea negocierilor, reluarea dialogului cu Tiraspolul şi aceşti paşi mici dar concreţi pentru apropierea malurilor. Eu cred că suntem la o etapă incipientă, este prea devreme să facem nişte concluzii. Haideţi să vedem ce va urma, e bine ce a mers până acum, trebuie să fim şi insistenţi, dar şi prudenţi. Pe de altă parte, lipsa de dorinţă în modificarea formatului forţelor de menţinere a păcii, da, lucrul acesta poate să exprime şi o poziţie a administraţiei de la Tiraspol, dar nu doar.”
Europa Liberă: Mai degrabă a administraţiei de la Kremlin?
Marian Lupu: „Probabil că cei de la Tiraspol, nu ştiu pe ce motive, dar se simt mult mai confortabil fiind acoperiţi de forţe armate. Iată că suntem la 20 de ani distanţă de la acele evenimente, prezenţa unor oameni înarmaţi în acea zonă de securitate este un mare factor de stres, de încordare psihologică, trebuie de insistat la acest subiect. Vreau să vă spun că în ziua de 6 aprilie o şedinţă a plenului Parlamentului va fi dedicată în exclusivitate audierii raportului vice-prim-ministrului Eugen Carpov cu genericul „Situaţia actuală şi perspectivele soluţionării a problemei transnistrene”. Va fi o şedinţă cu uşile închise pentru a asigura caracterul deschis şi transparent al dialogului.”
Europa Liberă: opinia preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
