Linkuri accesibilitate

Randamentele în R. Moldova sunt de două-trei ori mai mici decât în ţările din regiune.


Ponderea agriculturii moldoveneşti este de circa 18% din PIB. Experţii consideră că producţia autohtonă ar putea ocupa o pondere mai mare dacă produsele ar fi mai competitive. „Pieţele de desfacere din vest sunt mai riguroase, dar mai sigure în timp”, sugereaza unii experţii. Este agricultura Cenuşăreasa economiei? Vom cauta sa aflam de la Ministrul agriculturii Vasile Bumacov si expertul economic al IDIS Viitorul,Viorel Chivriga.

Europa Liberă: În preajma sărbătorilor de Paşti ouăle s-au ieftinit cu 20 la sută, dar au fost afişate preţuri noi la carburanţi. Astfel un litru de motorină a ajuns la aproape 17 lei şi asta în toiul lucrărilor agricole de primăvară. Scumpirea carburanţilor ar putea duce la stagnare în dezvoltarea agriculturii, domnule ministru?

Vasile Bumacov: „Eu nu cred că va duce la stagnare, dar va crea probleme, fiindcă deja este îmi pare că a treia majorare de preţuri în acest an la carburanţi şi este una din resursele materiale mai mult necesară acum la lucrările de primăvară. Dar oricum, acest lucru se întâmplă, el nu depinde de noi, putem numai să regretăm. Dar oricum lucrările de primăvară sunt în toi acum, ştiţi că semănatul s-a finalizat al orzului, se seamănă mazărea, continuă sfecla de zahăr. Deci producătorii agricoli duc această povară, ce să facem?”

Europa Liberă: Domnule Chivriga, Dumneavoastră ce credeţi, ce se va întâmpla în agricultură odată cu majorarea preţurilor la carburanţi?

Viorel Chivriga:
„Eu cred că se întâmplă acelaşi lucru care s-a întâmplat în 2011, agricultorii au parte de nişte surprize neplăcute. Este a doua majorare a preţurilor la motorină şi în mod normal va influenţa foarte mult anume posibilităţile agricultorilor de a finaliza campania agricolă de primăvară în termeni rezonabili şi cu o calitate mai bună faţă de anii precedenţi. De aceia, conform unor calcule numai majorarea cu 50 de bani a preţului la motorină poate solicita suplimentar din buzunarele agricultorilor, care au pătimit acum, în această primăvară în urma compromiterii culturilor Viorel Chivriga, Institutul Viitorul (IDIS)

Viorel Chivriga, Institutul Viitorul (IDIS)

cerealiere de toamnă, de circa un milion 700 de mii de lei. Iar pentru ceilalţi încă suplimentar încă 16 milioane de lei. A doua majorare care a avut loc acum o zi în urmă va scoate suplimentar încă resurse financiare cam aceeaşi sumă, practic cam la 30 de milioane de lei.”

Europa Liberă: Domnule ministru, în asemenea caz statul poate să le întindă o mână de ajutor?

Vasile Bumacov:
„Evident că noi vom mări sumele subvenţionate la creditele care vor fi accesate acum primăvara, pentru că nu avem altă soluţie decât. Ştiţi că şi fertilizanţi sunt destul de scumpi şi necesari acum primăvara. S-a scumpit motorina. De aceea noi vom ridica limita de subvenţionare a creditelor în agricultură, ca ţăranii totuşi să poată încheia această campanie de primăvară.”

Europa Liberă: Eu, aseară, am vorbit cu câţiva fermieri, care la capitolul finanţare îmi spuneau că deocamdată în Republica Moldova cele mai mari finanţări primesc liderii, pentru că au suprafeţe mai mari. Celor mai mici nu li se acordă prea mare atenţie. Aşa este?

Vasile Bumacov:
„Nu este adevărat, noi nu împărţim agricultorii în lideri, nelideri. Toţi sunt agricultori, producători agricoli. Deci, toţi cei care depun dosare la subvenţionare, toţi sunt subvenţionaţi. Noi deja am distribuit peste 60 de milioane de lei din bugetul acestui an, pentru 170 de milioane sunt depuse dosare, dosarele sunt în procesare. Încă odată, pur şi simplu la noi politicienii, foarte mult unii doresc să-şi facă capital politic şi încep a separa agricultorii în mari, mici, lideri, nelideri, ş.a.m.d.

Noi, cu părere de rău, nu avem fonduri, plăţi directe, dar negociem acum cu Uniunea Europeană ca în câţiva ani să putem acorda şi plăţi directe. Dar la acest moment din sumele de care dispune bugetul de stat noi nu vom putea susţine, plăti plăţi directe, fiindcă noi avem nevoie de dezvoltare a agriculturii, noi avem nevoie de investiţii. De aceea plăţile la hectar niciodată nu au dat mari progrese. Din sumele pe care le avem vom susţine investiţiile şi toţi producătorii agricoli, care investesc sau accesează credite, sunt subvenţionaţi.”

Europa Liberă: Domnule Chivriga, subvenţionarea este echitabilă?

Viorel Chivriga:
„Eu nu aş spune că este echitabilă din simplul motiv că nu sunt bani pentru a fi echitabilă. În al doilea rând eu o să fiu de acord cu domnul ministru atunci când cerem ca fermierii să nu fie, să nu aibă coloratură politică, o coloratură oarecare. Deci, nu trebuie să-i delimităm între fermieri care sunt mai apropiaţi mai mult unor partide politice în detrimentul altora. Fermierii trebuie să fie priviţi anume ca oameni care fac lucru foarte util, un lucru extraordinar de bun, anume cresc pâinea de toate zilele.

Dar privitor la finanţare, eu aici aş avea o altă abordare – este greşit atunci când vorbim anume de subvenţionare ca un remediu pentru toate problemele din agricultură. Nu este corect. Agricultura trebuie să fie privită într-un mod complet diferit anume de ceea ce vedem noi astăzi. În primul rând trebuie să tindem ca în agricultură exploataţiile agricole să fie modernizate şi pe diferite căi. În al doilea rând, cam am pierdut noi din elan atunci când vorbim de pregătirea fermierilor, e o scăpare în politicile agricole. Şi dacă trecem şi la a treia, la a treia etapă anume investiţiile în infrastructura rurală. Şi aici, probabil, e o greşeală fatală, noi delimităm agricultura anume de ceea ce considerăm dezvoltarea rurală. Practic, ruperea acestor legături duc în nicăieri şi din acest motiv problemele în agricultură se acutizează din an în an.”

Europa Liberă: Aşa e domnule Bumacov?

Vasile Bumacov: „Doamnă Valentina, eu trebuie să fie de acord cu domnul Chivriga, că iată, dacă noi la Guvern în fiecare săptămână vorbim de problemele agriculturii, dacă la Ministerul Agriculturii în fiecare zi discutăm de politici, atunci când ajungem la şcolarizarea producătorilor agricoli, folosirea mass media, folosirea altor surse, de agricultură se vorbeşte numai atunci când sunt probleme, iar în rest nimic.

Dumneavoastră aţi spus că contribuţia agriculturii de fapt direct şi industria alimentaţiei este de 18 la sută, indirect este de 36 la sută contribuţia sectorului agrar la Produsul Intern Brut. De aceea societatea noastră cumva vrea să vorbească de alte lucruri, îi interesează de fiecare dată ceea ce noi nu prea putem face. Iar atunci când ajungem la ceea ce putem face, nu prea dorim să vorbim, că ne pare că agricultura nu este interesantă. De aceea noi avem nevoie într-adevăr de mai multă şcolarizare în extensiune. Noi vom reforma şi sistemul de învăţământ şi ştiinţă în aşa mod în agricultură, ca la fiecare producător agricol să ajungă consultanţă.”

Europa Liberă: Am discutat, ziceam, cu mai mulţi oameni de la pământ. Ei îmi ziceau, că ţăranii care au 4-5 hectare de pământ nu pot să-şi arate cheltuielile atunci când trebuie să meargă la fisc. Ştiţi că până la 31 martie trebuia să-şi arate toate veniturile. Ei spun că dacă dau la elevator grâu, porumb, floarea soarelui atunci nu e un calcul ştiinţific, cât se cheltuieşte la prelucrarea şi producerea unei culturi. Aşa să fie?

Vasile Bumacov:
„Noi am pus pe site-ul Ministerului lanţul valoric la majoritatea produselor agricole. Noi am pus, am prezentat pragul de rentabilitate, ca fiecare producător agricol să ştie care trebuie să fie roada minimă la hectar, ca să-şi recupereze cheltuielile. Dar atunci când producătorii agricoli cu 4-5-6 hectare spun că este această problemă, eu nu prea o înţeleg. De fapt, ei nu prezintă rapoarte, cei care au până la 10 hectare şi evident că noi avem nevoie ca şi producătorii agricoli mai serios să calculeze ceea ce fac.”

Europa Liberă: Bine, dar cum să ai o factură cum ai semănat, cât ai achitat, cât ai arat, cât ai plătit pentru arat, pentru stropit?

Viorel Chivriga:
„Eu, doamnă Valentina, aş crede că aici avem foarte mult de lucru. Dacă vorbim anume de suprafeţe mici, eu cred că asta nu e o problemă mare. E o problemă mare atunci când nu se contabilizează la finele anului ceea ce s-a făcut. Şi dacă analizăm nişte rapoarte statistice, care sunt prezentate de Biroul naţional de statistică atunci într-adevăr rămânem într-o situaţie în care înţelegem că ceva se produce grav în agricultură. Anume randamentele în Republica Moldova, conform datelor statistice, sunt de două-trei ori mai mici decât în ţările din regiune. E o problemă, eu cred că e o problemă foarte gravă.”

Europa Liberă: De ce nu se face regulă şi în acest domeniu?

Viorel Chivriga: „Eu cred că ar trebui aici în principiu instituţiile statului să acorde o atenţie deosebite anume unei clarităţi. Şi aici ar trebui să se facă într-adevăr ordine, deoarece agricultura rămâne un domeniu nefiscalizat şi de aici apar şi probleme mari privitor la veniturile la bugetul de stat, privitor anume la performanţa agricultorilor.

Că într-adevăr se întâmplă lucruri interesante, avem diferite proiecte care sunt realizate în Republica Moldova şi care sunt finanţate de anumite instituţii financiare în baza unor ajutoare pe care le primim de la alte state. Şi atunci când avem la finele de an nişte rezultate palide la ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, ei se întreabă şi ei: ce faceţi acolo, în Republica Moldova, având pământuri destul de bune, având agricultori care sunt destul de performanţi şi având nişte condiţii climaterice deosebite.”

Europa Liberă: Domnule Bumacov, cum răspundeţi, ce se face?

Vasile Bumacov:
„Doamnă Valentina, eu cred că o să ajungem în Carte recordurilor Guiness – statul trebuie să-i facă şi calculele. De ce noi ne-am învăţat ca statul trebuie să-i facă tot. Dacă noi avem agricultori care nu ştiu cât a cheltuit, cât a semănat, cât a stropit, el nu are viitor. De unde randament dacă nu calculăm, dacă noi ne temem de creion şi hârtie? Noi nu trebuie să-i învăţăm pe oameni că se poate de obţinut performanţă în agricultură, când vine statul să-i facă calculele cât a cheltuit. Noi trebuie să fim foarte serioşi.

Noi trebuie să-i învăţăm pe aceşti oameni, să depună mari eforturi, uitaţi-vă astăzi se ajunge în fiecare sat ca să-i învăţăm să facă un minim plan de afaceri. Fiindcă uneori oamenii cheltuie mai mult decât câştigă din cauza că nu cunosc. Noi am fost învăţaţi aşa că statul trebuie să facă totul. Nu mai este perioada ceia când statul trebuie să vie să-i calculeze fiecăruia cât porumb să semene şi cât să stropească. Noi cu această mentalitate nu ajungem nicăieri.”

Europa Liberă: Şi totuşi îi vine greu, domnule Bumacov, care nu a fost şcolarizat, să cunoască toate aceste detalii despre care astăzi spuneţi. Şi cred că chiar este de dorit să i se întindă o mână de ajutor.

Vasile Bumacov:
„Valentina, daţi-mi voie să nu fiu de acord cu Dumnevoastră nici un moment. Fiindcă buneii noştri foarte bine calculau atunci când făceau agricultură, ştiau, întreţineau familia şi nu erau discuţii, nu erau studii atunci, nu erau cu 10 clase sau cu universităţi. Şi totuşi oamenii făceau agricultură şi se descurcau. Despre ce vorbim noi acum, în secolul 21, că îi vine cuiva greu să facă un calcul ce a făcut şi ce a recoltat.”

Europa Liberă: Eu cred că mulţi dintre ei ne ascultă la această oră şi trag concluziile. Haideţi să vorbim un pic şi despre piaţa de desfacere. Am văzut foarte mulţi agricultori care au rămas cu sute de tone de cartofi în acest an, sute de tone de varză. Pe de altă parte exportul este foarte mare. Iarăşi e o situaţie aşa mai vulnerabilă.

Viorel Chivriga:
„Aici noi vorbim de trei direcţii, care sunt foarte importante anume pentru dezvoltarea agriculturii. Aş considera că mai este şi a patra, anume o ordine elementară pe piaţa produselor agroalimentare şi agricole aici în Republica Moldova. Avem bine-merci o lege, care a fost aprobată, o lege care nu este aplicată datorită faptului că legea nu are nimic comun cu realitatea din Republica Moldova. N-au fost practic, n-au apărut nişte pârghii pentru aplicarea legii. Şi în mod normal aici în Republica Moldova există probleme mari anume la ceea ce numim noi piaţă. Ceea ce văd aici în Republica Moldova, ţăranii nu au acces în primul rând la piaţă. Piaţa este una deformată.”

Europa Liberă: Dar de ce nu au acces?

Viorel Chivriga:
„Statul se implică foarte des anume la ceea ce se petrece pe piaţă.”

Europa Liberă: Dar cum se implică statul şi de ce nu au acces?

Viorel Chivriga:
„Apar unele probleme atunci când preţurile la unele produse agroalimentare cresc statul intervine. Instituţiile statului sunt destul de vizibile pe piaţa produselor agroalimentare.”

Europa Liberă: Care din instituţiile statului, domnule Chivriga?

Viorel Chivriga:
„Acelaşi fisc, de exemplu.”

Europa Liberă: Domnule Bumacov?

Vasile Bumacov:
„Bine, Dumneavoastră ştiţi foarte bine care este problema cu dezvoltarea infrastructurii vânzărilor, la noi lipseşte cu desăvârşire. Dar este un proces dificil. Noi acum în Parlament de jumătate de an încercăm să trecem măcar una din pieţe, eu sper că vom reuşi fiindcă se vor implica şi jurnaliştii, probabil. Să vedem din ce cauză este blocată această hotărâre.”

Europa Liberă: De ce statul este neputincios, domnule Bumacov?

Vasile Bumacov:
„Nu este neputincios statul, aşa e orice reformă, orişice modernizare la noi întotdeauna întâlneşte o mare rezistenţă, de aceea şi suntem cei mai săraci în Europa, de aceea că noi nu suntem receptivi la inovare, la promovarea tehnologiilor noi. Iată noi spunem că Republica Moldova, dar nu este Republica Moldova ceva deosebit de restul lumii.

Noi suntem o ţară din Europa ca şi toate celelalte şi noi trebuie acum să preluăm practica europeană cât mai repede. În primul rând pe cea din Europa de Est, care a trecut, care a fost la acelaşi nivel ca şi noi şi s-au dezvoltat. Vom lucra, vom munci şi vom obţine rezultate în acest domeniu. Dar nu se poate de făcut repede, fiindcă aşa suntem noi, prea multe interese.”

Viorel Chivriga: „Dacă îmi permiteţi o să intervin cu o abordare puţin diferită decât cea a domnului Bumacov.”

Europa Liberă:
Numai scurt, domnule Chivriga, că ne presează timpul. Ziceţi.

Viorel Chivriga: „În primul rând aceleaşi pieţe agroalimentare ar putea fi create de exemplu în apropiere de punctele vamale, începând cu zona de Nord şi până la Sud. Şi eu cred că anume acest fapt ar ajuta foarte mult anume agricultorii din toată Republica să comercializeze producţia proprie la export. Şi nu vor fi cazul ca să vină la Chişinău anume cu loturi de produse pentru a le comercializa aici la Chişinău. Noi trebuie să facem şi o distincţie destul de bună în ceea ce se numeşte promovarea exporturilor şi în ceea ce numim noi câte odată anume un fel de consolidare a unor agenţi economici din zona de Centru.”

Vasile Bumacov: „Domnule Chivriga, noi nu vorbim de o piaţă luată aparte. Noi deja avem proiecte la nivel de sat, finanţate de Guvernul Japoniei, avem la hotare unde sunt vamele, prima înţelegere este cu România. Dar se mişcă încet, nu este posibil într-un an de zile să construieşti o reţea dezvoltată, fiindcă prea mulţi ani acest monopol care există la noi a blocat dezvoltarea. Acum trebuie de depăşit această perioadă.”

Europa Liberă: Mulţumim foarte mult.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG