Linkuri accesibilitate

Ion Preașcă: Costul resurselor energetice, crescut semnificativ, se reflectă în prețul majorat al curentului electric.


După ciorovăieli mai aprige, negociatorii moldoveni şi ai furnizorilor de curent electric au ajuns, se pare, la o tocmeală, livrările contractuale de energie electrică s-au reînnoit cu un preţ majorat. Cu cât, de ce şi cum se poate regăsi această scumpire în buzunarele cetăţenilor? Vom discuta în această dimineaţă cu jurnalistul de la publicaţia „Adevărul” şi expertul pe problematica energetică Ion Preaşcă.

Europa Liberă: Aşadar, dle Preaşcă, la capătul unor negocieri aparent mai nervoase în problema noilor condiţii de livrare a energiei electrice, s-a ajuns se pare la un deznodământ, unul cu o nouă scumpire. De fapt ce se ştie oficial şi, poate, neoficial în această problemă până acum, dimineaţa?

Ion Preaşcă: „Până acum dimineaţă ştim că este semnat contactul între Centrala de Cuciurgan şi compania Gaz Natural Fenosa la un preţ de 6,9 cenţi pentru un kilowatt oră, şi există un zvon că a fost semnat şi contratul între compania de stat Energocom şi compania privată ucraineană Power Trade. Dar înşişi reprezentanţii acestei companii neagă, aseară susţineau că negocierile încă continuă.”

Europa Liberă: De ce atâta mister învăluie aceste negocieri? Ba că este semnat, ba că nu e semnat – e o problemă mai delicată la mijloc?

Ion Preaşcă:
„Mersul negocierilor nu poate fi divulgat în totalitate, pentru că până la urmă e un contract comercial, există taina comercială, mai ales că dacă ele nu sunt finalizate, orice declaraţie a unei părţi poate influenţa mersul acestor negocieri.”

Europa Liberă: Cifra de care aţi vorbit, de 6,9 cenţi, înseamnă de fapt o majorare cu 13,2%.

Ion Preaşcă:
„Și ieri la prânz această cifră era confirmată şi de surse de la Kiev, că s-a ajuns la acest preţ şi cu partea ucraineană.”

Europa Liberă: Am văzut titluri de articole în ziare la această temă – titluri prin care se sugera riscul de a rămâne „în beznă”, de a referi la lumânări medievale, de a ceda unui „şantaj” etc. În general, cât de posibile sunt fel de fel de complicaţii mai dramatice atunci când vânzătorul şi cumpărătorul nu se pot tocmi în privinţa preţului?

Ion Preaşcă:
„În cazul Centralei de la Cuciurgan lucrurile par simple – această centrală poate opri oricând livrarea de curent Chişinăului şi consumatorului din întreaga republica. În cazul furnizorului din Ucraina lucrurile stau mai complicat – ei nu pot apela la această stratagemă. Am moştenit, noi şi ucrainenii, un sistem energetic integrat. Şi prin Moldova trec mai multe linii electrice care leagă sistemul energetic ucrainean cu cel al Republicii Moldova. Prin Moldova este alimentat şi sudul regiunii Odesa, inclusiv oraşul Odesa, respectiv, ei nu pot să ne deconecteze fără să-şi deconecteze propriii consumatori. Datorită acestui aspect tehnic, Moldova are în continuare energie electrică şi va avea, problema este preţul.”

Europa Liberă: Dar, domnule Preaşcă, vecinul îşi poate pune butoiul la tine în beci, dar asta nu înseamnă că se poate da cep acestui butoi. Ucraina, la un moment dat a sistat livrarea de energie electrică, ca şi centrala Cuciurgan, se pare, la un moment dat. Cu acest prilej, chiar Dvs., scriaţi, se pare, că „neoficial însă Moldova continuă să ia curent electric din sistemul energetic ucrainean….”, dar şi că „Folosirea neautorizată a energiei electrice din sistemul ucrainean ar putea atrage sancţiuni şi penalităţi din partea Kievului”. Au existat precedente de asemenea sancţiuni?

Ion Preaşcă:
„Da, există acorduri bilaterale care stipulează clar că în cazul în care se ia mai multă energie electrică din sistemul ucrainean, se aplică un tarif mai mare, deci poate să fie cu 50 de procente sau chiar dublu faţă de ceea ce am consumat. Respectiv, ceea ce am consumat în plus prevederilor contractuale ar putea fi puse sub această incidenţă. Dar noi nu cunoaştem toate clauzele contractelor care au fost până acum, până la 31 martie, în vigoare, respectiv, nu putem spune ce clauză a fost încălcate, fie din partea moldovenească, fie de partea ucraineană.”

Europa Liberă: Cum poate fi înţeleasă şi chiar justificată majorarea cu peste 13 la sută a preţului curentului importat?

Ion Preaşcă:
„Costul resurselor energetice a crescut semnificat anul trecut, şi la gaz, cu peste 30 de procente, şi la cărbune – cu o treime, şi la petrol – cu peste 30 de procente. Aceşti producători oricum utilizează sau gazul sau cărbunele. Aşa că era clar că va fi o majorare. Întrebarea era cu cât. Plus că contractul se semnează pe un an. Într-un an se pot întâmpla multe şi calculele arată ar putea avea loc alte majorări, respectiv, în calculele acestui cost cerut de furnizori s-au pus şi aceste prognoze.”

Europa Liberă: Dar la început ei cereau 20 la sută – nu e o diferenţă prea mare de la ce se cerea şi la ce s-a ajuns, sau sunt prea îndemânatici negociatorii moldoveni?

Ion Preaşcă:
„În primul rând, se aplică tactica – cere imposibilul şi obţii maximum. Adică, unul cele, altul dă cât poate, mă rog, nu e chiar ca la piaţă, dar oricum se duc negocieri. Plus că este un alt aspect, tehnic - în afară de contractul de furnizare a energiei electrice, se semnează şi nu contract tehnic, adică de acoperire a anumitor salturi de consum. Şi noi din păcate nu avem o centrală care să stabilizeze sistemul energetic naţional, şi iată problema în acest cazuri revine Ucrainei.”

Europa Liberă: O centrală care să stabilizeze însemnând de fapt ce?

Ion Preaşcă:
„În orele de vârf, consumul de regulă creşte de două-trei ori câte o dată. Centrala de la Cuciurgan nu poate livra cu asemenea fluctuaţii. Că nu e vorba de o căldare de cărbuni pe care ai aruncat-o şi imediat a crescut producţia. Pentru aceasta sunt aşa zisele centrale de acumulare, special pentru asemenea situaţii construite…”

Europa Liberă: Există voci potrivit cărora „negocierea unui nou contract şi a preţului s-a tărăgănat în mod intenţionat”. Şi că „o parte din vină le revine autorităţilor, care s-au implicat târziu în procesul respectiv”.

Ion Preaşcă:
„E adevărat - impresia generală este că s-a tărăgănat. Autorităţile se justifică că cererile pentru oferta unui nou preţ au fost trimise încă în ianuarie. Dar asta nu justifică companiile de distribuţie care au aşteptat până la mijlocul lunii martie, după aceea să înceapă a se alerta – că uite nu au contract, nu ştiu nici un preţ.”

Europa Liberă: De ce ar fi putut aştepta aceste companii?

Ion Preaşcă:
„Nu ştiu. Se vehiculează că ar fi fost şi o înţelegere între furnizorul ucrainean şi cel rus de energie electrică…”

Europa Liberă: Cât de firească este această sincronizare, coordonare între furnizori? Este cuvântul şantaj unul potrivit pentru această situaţie?

Ion Preaşcă:
„Da, pare potrivit, pentru că noi nu avem alternativă şi în această situaţie ei ne dictează regulile. Dar problema este că şi noi putem şantaja – de exemplu dacă noi nu luăm energie de la centrala de la Cuciurgan, ei practic stau pe loc şi lucrează în pagubă. Deci, trebuie să oprească două instalaţii de producere şi să lucreze cu una, dar în pagubă.”

Europa Liberă: Cât de credibilă şi realizabilă este posibilitatea unor importuri de energie electrică din România prin cele trei linii de înaltă tensiune de 110 kV existente? De ce până acum nu s-a apelat la aceste livrări din RO, care ar asigura circa 30% din necesarul ţării?

Ion Preaşcă:
„Corect, ar putea, dar nu se ştie ce va fi în final. Noi avem patru linii electrice de interconectare cu sistemul energetic românesc – trei de 110, şi una de 400. Dar funcţionează doar cele trei de 110, iar a patra nu este gata. Autorităţile spun că au finalizat-o, dar ea nu este conectată la sistemul românesc, deci nu s-a finalizat pe partea românească. Pe două de 110 se pot realiza livrări destul de rapid. Se poate importa şi pe linia de 400, dar se opresc livrările de la Cuciurgan spre România. Asta implică anumite schimbări de activitate a sistemului energetic naţional. De exemplu, câteva raioane ar trebui să fie izolate, sub formă de insule, şi ele să fie conectate la sistemul energetic al României şi UE.”

Europa Liberă: Deci, acest argument, cu România, nu este chiar realist deocamdată?

Ion Preaşcă:
„Pentru aceasta e nevoie de investiţii mult mai mari, de linii electrice de tensiune înaltă mai multe şi atunci curentul electric ar circula mai liber.”

Europa Liberă: ANRE poate avea un cuvânt de spus în privinţa banilor pe care-i va plăti pentru curent cetăţeanul?

Ion Preaşcă:
„Da, are de spus. Şi de fapt a şi făcut-o luni, când contactul semnat duminică cu Cuciurgan nu a fost avizat de ANRE. Deşi e o problemă neînţeleasă aici. Pentru că e un contact comercial. Care e problema ANRE-ului aici? Preşul inclus în contract ar putea forţa ANRE-ul să majoreze tarifele. Depinde cum vor fi efectuate calculele.”

Europa Liberă: Dle Preaşcă, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG