Linkuri accesibilitate

Recensămîntul populației și identitatea moldoveanului (Timpul)


Pe declarațiile de venit ale demnitarilor se adună praful în așteptarea publicării lor (Adevărul).


„Referendumurile au început să curgă peste noi ca din cornul abundenţei sau, mai corect, ca din cutia Pandorei, deschisă în mod egoist, iresponsabil de liderii Alianţei”, observă Nicolae Negru în comentariul său din „Jurnal de Chişinău”. Oricum, criza încă nu s-a încheiat, crede ziaristul. „Chiar dacă vor fi efectuate toate reformele necesare, e puţin probabil ca efectele acestora să se facă simţite de populaţie până la încheierea mandatului Alianţei.

Aşa că, dacă nu se destramă, PCRM mai are şanse de revenire la putere”, scrie Negru care continuă: „cu chemările sale nesăbuite la nesupunere civilă, însoţite de arborarea pe clădirile publice în localităţile controlate de comunişti a unui steag atribuit în mod fals lui Ştefan cel Mare, fiind de fapt un drapel de partid, liderii PCRM seamănă vântul unei destabilizări criminale, pentru care vor trebui să plătească”.

Lista „celor mai mari duşmani ai Rusiei”, publicată zilele trecute de ziarul „Moskovskie novosti”, în care se regăseşte liderul PL, Mihai Ghimpu, îi aminteşte lui Petru Bogatu de la aceiaşi publicaţie de vremea „duşmanilor poporului” de „sub Lenin, Stalin sau Hrusciov”. Petru Bogatu atrage atenţia că „printre cei zece mari duşmani ai Rusiei, în afară de actori politici influenţi de talie internaţională, precum americanul John McCain sau englezul David Maliband, se află şi reprezentanţii unor ţări mici de genul Finlandei, Estoniei, Georgiei sau Moldovei. De unde şi concluzia că Moscovei nimic nu-i scapă. Pusă cap la cap cu istoria infamă a eradicării duşmanilor în Rusia, noua listă neagră a indezirabililor induce presimţiri sinistre”, conchide analistul.

Parlamentul a votat, în primă lectură, un proiect de lege care prevede desfăşurarea, peste doi ani, a recensământului populaţiei R. Moldova. Cu acest prilej, Tatiana Corai se întreabă într-un comentariu semnat în „Timpul”, dacă vor avea curajul românii basarabeni să-şi declare identitatea?

„În cazul R. Moldova, un recensământ al populaţiei, efectuat în condiţiile respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, ar putea avea un rol determinant şi în clarificarea unor probleme identitare stringente, pe care nu le putem soluţiona timp de decenii”, crede ziarista. Referindu-se la recensământul din 2004, Tatiana Corai scrie că „dacă ar fi decurs în condiţii democratice, rezultatele acestuia ar fi fost cu totul altele. Dar puterea comunistă a făcut tot posibilul pentru ca - Doamne fereşte! - moldovenii să nu se declare români şi să nu recunoască limba română drept limba lor maternă”.

Tot în „Timpul”, Irina Papuc scrie despre ceea ce numeşte „inechitatea” din sistemul de asigurări medicale. Ziarista notează că în timp ce cea mai mare parte din moldoveni nu-şi permit să achite anual peste două mii de lei pentru a beneficia de servicii medicale, nici chiar cele elementare, alte categorii, cum ar fi poliţiştii, se bucură de privilegiul de a se trata pe banii statului. „Este o dovadă de încurajare a unui sistem netransparent de finanţare a serviciilor medicale ce denaturează principiul de solidaritate al sistemului de asigurare obligatorie”, spun specialiştii din cadrul Casei Naţionale de Asigurări în Medicină, citaţi de „Timpul”.

Anastasia Nani scrie în „Adevărul” că „declaraţiile pe venit ale multor demnitari nu sunt publicate nici la o lună după expirarea termenului prevăzut de lege. Comisia care urma să le verifice nu mai activează, iar una nouă n-a fost formată. [...] Între timp, teancurile cu cele aproape 2.000 de declaraţii recepţionate de Comisia Centrală de Control (CCC) adună praful la sediul Centrului Anticorupţie”. Citat de „Adevărul” Vadim Enicov, secretarul CCC a declarat că tocmai când au ajuns declaraţiile la comisie, acesteia i-a expirat împuternicirile.

În „Adevărul” Ion Preaşca scrie că „stoparea livrărilor din Ucraina şi de la Cuciurgan şi riscul de a rămâne fără electricitate ne fac să acceptăm un preţ mai mare cu 13% la energia electrică”. Nicolae Gorelov, ofiţer de presă la grupul Inter RAO EES, spune că „imediat după ce au fost stopate livrările, compania Gas Natural Fenosa a acceptat condiţiile impuse de producător - un preţ mai mare cu 13,2%. Contractul a fost semnat, dar livrările încă n-au fost reluate.

Se aşteaptă un document avizat de autorităţile moldoveneşti, inclusiv de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, care însă nu a fost avizat din lipsa contractelor de achiziţie pentru reţelele electrice de stat. Autorul articolului precizează că „R. Moldova continuă să ia curent electric din sistemul energetic ucrainean. Cu atât mai mult cu cât pentru aceasta există posibilităţi tehnice, reţelele celor două ţări fiind interconectate.
XS
SM
MD
LG