Linkuri accesibilitate

O şansă pentru bolnavii de SIDA - integrarea în societate


„Panglica roşie”, simbolul mondial al mişcării împotriva HIV/SIDA

„Panglica roşie”, simbolul mondial al mişcării împotriva HIV/SIDA

De multe ori, stigmatizarea şi discriminarea sunt mai greu de suportat decât boala.


Persoanele diagnosticate cu virusul imunodeficienţei umane HIV-SIDA ar putea suporta mai uşor boala şi, eventual, s-ar integra mai lesne în societate, dacă li s-ar oferi şanse egale la locul de muncă, în instituţiile medicale şi sociale sau în comunitatea unde locuiesc. De multe ori însă stigmatizarea şi discriminarea, spun cei afectaţi de această maladie, sunt mai greu de suportat decât boala. Mai multe studii efectuate în ultimii ani arată că cetăţenii, deşi sunt mai informaţi privind căile de transmitere a maladiei, contiunuă să ţină cât mai la distanţă persoanele infectate. Una din cele mai recente cercetări sociologice arată că fiecare al treilea cetăţean nu ar accepta o persoană HIV pozitivă în calitate de vecin sau de coleg de muncă, două treimi se pronunţă pentru izolarea copiilor cu HIV, iar 41% consideră că persoanele cu HIV nu trebuie să utilizeze mijloace de transport în comun.

Natalia Mardari

Natalia Mardari

Atitudinea discriminatorie faţă de această categorie de persoane ne dovedeşte cu prisosinţă oportunitatea mult-pătimitei legi antidiscriminare, care nu neapărat i-ar pune la adăpost pe aceşti oameni, dar, cel puţin, le-ar oferi cel puţin şansa să se apere de abuzurile strigătoare la cer. În lipsa normelor protectoare, această categorie continuă să fie discriminată în instituţiile medicale, la locul de muncă şi în instituţiile de asistenţă socială. Cel mai des în instituţiile medicale se încalcă confidenţialitatea datelor personale, susţine avocata Natalia Mardari de la Institutul pentru Drepturile Omului:

„Este esenţial de a proteja datele medicale confidenţiale nu doar pentru protecţia vieţii private a bolnavilor, dar pentru păstrarea încrederii în corpul medical şi în serviciile de sănătate în general. În lipsa protecţiei datelor cu caracter personal, persoanele ar putea fi descurajate să furnizeze informaţiile adecvate pentru tratament. Este mult mai grav nepăstrarea confidenţialităţii, deoarece pune în pericol sănătatea în privinţa unor maladii transmisibile şi chiar a colectivităţii”.

În februarie curent, avocaţii IDOM au reuşit să obţină, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie, anularea mai multor prevederi discriminatorii în raport cu persoanele afectate de HIV din instrucţiunile Ministerului Sănătăţii, cum ar fi marcarea fişelor medicale şi obligativitatea testului HIV-SIDA pentru unele categorii de populaţie. Tot juriştii de la IDOM au fost cei care au obţinut, prin hotărâre judecătorească, ca persoanele afectate de HIV să beneficieze de plasament în instituţiile sociale, precizează Natalia Mardari:

„Noi am avut un caz când o persoană cu ambele picioare amputate a fost exclusă dintr-un azil pentru că era infectată cu HIV. Era o instrucţiune a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei care interzicea expres acest fapt. Am soluţionat cazul, dar tot a trebuit sa mergem în instanţa de judecată ca să anulăm punctul discriminatoriu”.

Sivia Stratulat

Sivia Stratulat

De cealaltă parte, reprezentanţii instituţiilor medicale spun că în ultimii ani a sporit gradul de informare al lucrătorilor medicali şi de deschidere către persoanele cu HIV-SIDA. Ei recunosc, totuşi, că mai există încă reticenţă din partea unor lucrători medicali şi din această cauză persoanele cu HIV încă nu au siguranţa deplină atunci când se adresează la o instituţie medicală, chiar dacă atât testarea cât şi şi tratamentul se fac absolut confidenţial.

Până în prezent în practica medicală nu au fost înregistrate cazuri de infectare cu HIV la locul de muncă sau în localuri de menire socială, prin urmare persoanele seropozitive nu prezintă nici un pericol pentru cei din jur, afirmă medicul Sivia Stratulat de la Centrul de Profilaxie a Maladiei SIDA:

„În toate teritoriile administrative orice persoană poate să realizeze o testare cu consiliere pre şi post, inclusiv anonim”.

Pentru a-şi apăra drepturile şi a se ajuta, persoanele HIV pozitive se reunesc şi formează asociaţii. În cadrul organizaţiilor ele obţin şi oferă consiliere, pentru că ştiu cel mai bine de ce ar avea nevoie o persoană diagnosticată cu această maladie. Cel mai mult se lucrează la informarea societăţii în general, dar şi a persoanelor cu HIV în particular, pentru că astfel ele depăşesc mai uşor temerile şi frustrările, spune Veronica Barcari din cadrul Ligii persoanelor care trăiesc cu HIV:

Veronica Barcari

Veronica Barcari

„Orice persoană când află despre statutul ei, primeşte această noutate în diferite moduri, depinde cât de informată este, cât de puternică este şi foarte importantă este atitudinea persoanelor din jurul ei, familia, prietenii, dacă ei te înţeleg, dacă ai susţinere. Sunt nişte etape pe care le parcurge orice om, care află o noutate mai puţin plăcută. La început negi totul, te enervezi pe toţi din jur, pe viaţă, până ajungi să admiţi lucrul acesta şi începi să lucrezi asupra ta, şi psihologic, şi să ai grijă de sănătatea ta”.

La începutul anului curent, statisticile medicale arătau că peste 7.000 de persoane din R.Moldova au statut de HIV pozitive. Cea mai mare rată a infectării se înregistrează în oraşele Bălţi, Chişinău, Bender şi Tiraspol. Majoritatea persoanelor HIV pozitive s-au infectat la vârste cuprinse între 15 şi 39 de ani.
XS
SM
MD
LG