Linkuri accesibilitate

Vrăjitorul acestuia este nimfa din care avea să se nască Lolita.



Preluând o imagine din entomologie, domeniu care l-a pasionat pe Vladimir Nabokov, se poate afirma că Vrăjitorul acestuia, Polirom, 2011, este nimfa din care avea să se nască Lolita. Scrisă în toamna lui 1939, apoi dată uitării şi redescoperită abia în 1956, pentru a vedea lumina tiparului în 1959, povestirii de 55 de pagini dactilografiate în rusă „îi crescuseră în taină gheare şi aripi de roman”.

Atunci când protagonistul, un bărbat la 40 de ani cu un început de chelie, „se resemnase ipocrit cu ideea că doar un foarte norocos complex de împrejurări (…) putea avea ca rezultat o aparenţă de-o clipă a imposibilului”, tocmai atunci „cortina se ridică. O fată de doisprezece ani (nu greşea niciodată) îmbrăcată în violet, înaintând rapid şi ferm pe nişte rotile (…), se apropie de banca lui”. Paginile în care Nabokov o zugrăveşte pe fetiţa cu rotile – numeroase în economia romanului – par smulse din Cântarea cântărilor; totodată însă naratorul nu-şi pierde luciditatea, astfel încât „idila” virează spre catastrofă: „Niciodată propoziţia subordonată a vieţii lui cumplită nu mai fusese (..) determinată de principala, şi trecu pe lângă ea cu dinţii încleştaţi, înăbuşindu-şi exclamaţiile şi gemetele”. Şi fiindcă „el ar fi dat un sac de rubine, o găleată de sânge, orice i s-ar fi cerut…” pentru puştoaica de 12 ani, bărbatul se căsătoreşte cu mama fetei, pe moarte, iar când peste un an aceasta se stinge, îşi asumă tutela fetei. Bine zic: „lupul singuratic se pregătea să-şi pună boneta de noapte a bunicuţei”!

De-acum încolo, condeiul pare a fi mânuit de viitorul autor al Lolitei: „Lăfăindu-se în centrul razelor unui soare interior, el savura alianţa încântătoare dintre premeditare şi noroc pur, descoperirile paradiziace care o aşteptau (…), în timp ce variaţiile subtile ale pasiunii îndelung rafinate vor rămâne multă vreme pentru ea doar un alfabet al dezmierdărilor inocente (…) Ştia că avea să afle în ea destule farmece cât să nu rupă vraja prea devreme”. Dar peste nici 20 de pagini bărbatul îşi trecea deja „bagheta magică pe deasupra trupului ei, (…) pe care el părea că o măsoară cu o riglă fermecată…”

Veşnica poveste a vrăjitorului – acum, cu majusculă: Vrăjitorul – vrăjit…
2 aprilie ’12
XS
SM
MD
LG