Linkuri accesibilitate

Note pe marginea unei lansări de carte de Corneliu Filip.


Problema Transnistriei în ultimii ani parcă ar fi încetat să mai atragă cu aceeași intensitate interesul mediului academic și al societății civile din Republica Moldova, cu precizarea că, totuși, până în prezent s-a scris mult despre acest subiect. Cel mai adesea astăzi chestiunea transnistreană se regăsește în știrile unor agenții de presă, subiectul rămânând a fi și în acest cadru al mediilor unul mai mult periferic. Iată, însă, că astăzi la Chișinău Muzeul Național de Istorie a găzduit o lansare de carte care își propune să ofere cititorului o istorie adusă la zi a acestui „conflict înghețat”. Autorul acestei lucrări este un jurnalist și istoric de la Iași, Corneliu Filip, care este familiarizat în de aproape cu realitățile din Republica Moldova, fiind și primul reporter al Radio România la Chișinău în anii 1990-1992.

- Ce elemente noi aduce autorul în această lucrare?

Pentru a plasa chestiunea conflictului transnistrean într-un sistem de coordonate bine definite, autorul pleacă în demersul său chiar de la istoria veche a acestei regiuni, subliniind că de-a lungul secolelor acest teritoriu nu a aparținut nici odată unei singure etnii, nu a format un stat de sine stătător, ci doar diverse entități autonome, subjugate unor interese geostrategice la Marea Neagră și Balcani. Lucrarea este rezultatul unei documentări științifice atente, ea nu abundă în date și informații cu caracter local, ci urmează o linie logică ușor de urmărit și de înțeles.

- Către cine se adresează aceasta lucrare, înainte de toate?

Cartea se adresează cititorului de limbă română de pe ambele maluri ale Prutului, și din România, și din Republica Moldova, dar și de ambele maluri ale Nistrului, deși nu există nici o garanție că ea ar putea ajunge dincolo de Nistru, acolo unde cartea românească și scrisul românesc continuă să fie interzise. Prin expunerea sintetică și accesibilă a trecutului și prezentului acestei zone a Transnistriei, ea ar putea să trezească și interesul clasei politice.

- Care sunt concluziile de ansamblu ale autorului în ceea ce privește evoluțiile în acest dosar al Transnistriei?

Autorul, în încheierea lucrării, după ce trece în revistă factorii și actorii care sunt implicați în dosarul transnistrean, face un îndemn la optimism, constatând că din 2011 încoace eforturile de a se identifica o rezolvare corespunzătoare s-au intensificat, mai ales că, atât la Chișinău, cât și la Tiraspol, precum și în alte capitale „se ridică o nouă generație, inclusiv de factori decidenți în plan politic”. Fiind de acord cu nevoia de a păstra optimismul, să observăm, totuși, că nu peste tot se atestă intrarea în viața politică a unei noi generații de politicieni, fapt care ar putea să producă un efect de temperare asupra acestei dorințe de optimism în problema transnistreană.
XS
SM
MD
LG