Linkuri accesibilitate

Românofobia, un fenomen antieuropean (Timpul)

După avertismentul lansat zilele trecute de emisarul UE la Chişinău, Dirk Schuebel, că Republica Moldova va trebui să adopte legea anti-discriminare dacă vrea regim liberalizat de vize, Alina Ţurcanu se întreabă în „Adevărul” de ce dragii noştri guvernanţi se fac a nu auzi acest lucru? „Ca să nu piardă simpatia evlavioaselor babe votante şi eventuala blagoslovire electorală din partea unor marcheli? Nu ar fi mai înţelept să explice, pe înţelesul acestor babe, că adoptarea legii anti-discriminare nu înseamnă transformarea Republicii Moldova în Sodoma şi Gomora, ci asigurarea unor drepturi egale pentru toţi oamenii - că-i rom, musulman, homosexual, bolnav mintal sau moldovean statalist sănătos creştin familist exemplar./.../Şi nu doar de dragul liberalizării regimului de vize trebuie să ne obligăm să fim toleranţi. Ci, întâi de toate, pentru asanarea societăţii noastre”, mai adaugă Alina Ţurcanu în „Adevărul”.

Tatiana Corai de la „Timpul” abordează un alt fenomen antieuropean, anume cel al românofobiei în R. Moldova. „Când un lider politic declară în emisie directă că România este o ţară fascistă, iar noi trecem cu îngăduinţă peste astfel de declaraţii, înseamnă că ceva straniu se întâmplă nu doar cu acest politician, dar şi cu instituţia audiovizualului, care nu penalizează asemenea declaraţii. De fapt, românofobia în R. Moldova este asul cu care fauna politică îşi menţine de ani de zile activ electoratul”, notează autoarea. De la premierul Sangheli (prim-ministru al R. Moldova între 1992 – 1997 - Imedia), care afirma că România nu ne-a dat nici un karandaş, până la Voronin, care declara că în Europa, vrem să mergem prin Bruxelles, nu prin Bucureşti, sau la mai-noul politician Dodon, care în aşa-numitul test al statalităţii, pleda pentru menţinerea şi respectarea statutului oficial al limbii moldoveneşti ca limbă de stat a R. Moldova, la Chişinău este întreţinută, cu bună ştiinţă, o stare de spirit antiromânească. Iar majoritatea, fie priveşte pasiv la acest spectacol, fie nu are pârghiile necesare pentru a-şi impune poziţia”, conchide editorialista.

„Istoria unei Comisii fictive” îşi întitulează articolul din „Ziarul de Gardă” Victor Moşneag. Ziaristul scrie că deşi încă la 1 martie 2012 a intrat în vigoare Legea privind crearea Comisiei Naţionale de Integritate, al cărei scop este implementarea mecanismului de verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri, proprietate şi interese ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, o atare Comisie încă nu există. Victor Popa, preşedintele Comisiei juridice a declarat pentru „ZdG” că nu s-a reuşit crearea Comisiei pentru că au fost alte probleme mai importante. Dl Popa a mai menţionat că „există deja membrii Comisiei propuşi de către fracţiunile parlamentare, care, în cel mai scurt timp, urmează să fie aprobaţi de Parlament”. Între altele, jurnalistul de la „ZdG” aminteşte „crearea unei Comisii care să monitorizeze averile, proprietăţile şi interesele funcţionarilor din R. Moldova se tărăgănează de mai mulţi ani. Încă în 2005 trebuia să fie constituită o astfel de Comisie, care urma să supravegheze implementarea Legii privind Codul de Conduită şi a Legii cu privire la Conflictul de Interese. Nici atunci, însă, procesul nu a avut o finalitate”.
XS
SM
MD
LG