Rememorării crimelor regimurilor comuniste din R.Moldova şi România sînt dedicate în aceste zile la Chişinău mai multe evenimente. Şirul acestora a fost deschis azi de o lansare de carte la Universitatea de stat din Moldova, avîndu-l editor pe Romulus Rusan, unul dintre fondatorii Memorialului victimelor Comunismului de la Sighet, România. Relatează Lucia Diaconu.
„Şi cerul s-a umplut de sfinţi”, aşa se numeşte cea mai recentă apariţie editorială lansată de Centrul internaţional de studii asupra comunismului de la Bucureşti apărută în acest an la editura Curtea Veche. Cartea adună la un loc 18 comunicări ale istoricilor din mai multe ţări care au participat vara trecută la simpozionul organizat de Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet.
„Această carte se ocupă de tortura, de martiriul creştinilor în antichitate şi în secolul XX, pe ideea că practic prin credinţă se cultivă demnitatea umană şi că cei care şi-au apărat această demnitate de multe ori au devenit martiri şi exemple postume pentru generaţiile următoare.”, spune despre carte Romulus Rusan, conducătorul Centrului.
Ana Blandiana, care împreună cu soţul său Romulus Rusan a fondat Memorialul de la Sighet, a explicat şi de ce au fost alese pentru discuţii cele două perioade din istorie: „Ceea ce este comun între ele este că persecuţiile anticreştine erau persecuţii împotriva iubirii pe care creştinismul o aducea ca o noutate absolută în lumea antică. Iubire pe care comunismul, care aducea ura ca mecanism al istoriei, ca motor al istoriei, de asemenea s-a străduit să o distrugă.”
În 18 ani de activitate, Centrul internaţional de studii asupra comunismului a editat 88 de cărţi despre represiunea comunistă, iar recent Memorialul a avut şi ideea unei expoziţii itinerante, care să poată fi vernisată în mai multe localităţi, în România şi peste hotarele ei.
După Bruxelles, expoziţia care oferă publicului informaţii şi imagini din fosta închisoare de la Sighet a fost adusă la Chişinău şi va fi deschisă mîine la Biblioteca Naţională. Expoziţia a luat drept motto o frază pe care cei care au vizitat Memorialul nu au avut cum să n-o observe.
„Fraza este în Memorial scrisă peste tot”, spune Ana Blandiana. „Atîta timp cît justiţia nu este în stare să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiţie.”, a mai spus scriitoarea.
Vorbind despre expoziţie şi despre activitatea Memorialului, Ana Blandiana a oferit un răspuns şi la întrebarea la ce bun să mai vorbim azi despre comunism.
„Afişul la care ţin cel mai mult al Memorialului, se află şi în expoziţie de altfel, arată doi copii care privesc prin vizeta unei uşi a fostei închisori, actualul muzeu, iar deasupra scrie: vreţi să înţelegeţi România de azi – vizitaţi Memorialulo victimelor comunismului. Pentru că pînă la urmă asta-i problema. Memorialul şi memoria nu este un drum spre trecut, este un drum spre viitor. Trebuie să înţelegi ce a fost ca să înţelegi care sînt reziduurile, adică de ce ne împiedicăm, de ce nu funcţionăm normal, pentru că trăim încă rămăşiţele pe care trebuie să le înţelegem.”
Ana Blandiana spune că alteori chiar şi acei care au trăit timpurile de tristă pomină ştiu mai puţin decît pot afla din cercetări de arhivă.
