Linkuri accesibilitate

Igor Boţan: Odată ridicată flamura unionismului va fi nevoie să se răspundă la un şir de întrebări foarte, foarte sofisticate.


Sute de oameni au mărșăluit duminică prin centrul Chișinăului pentru a marca 94 de ani de la unirea Basarabiei cu România în 1918. Tot ieri a avut loc însă o contramanifestație, organizată de suporterii statalității, iar poliția a fost nevoită să intervină în câteva rânduri pentru a evita ca schimburile de replici și de palme să se transforme în ciocniri mai grave. În dialogul lor săptămânal din studioul Europei Libere, Vasile Botnaru și analistul Igor Boțan au discutat astăzi despre unionism.

Igor Boţan: „Valul unionist de la sfârşitul anilor 80, începutul anilor 90 a avut un impact major asupra societăţii moldoveneşti, Republica Moldova a fost într-un fel dezmembrată. Iar acum, în condiţii noi, reluarea şi aducerea în prim plan a ideii unioniste, pe lângă faptul că este foarte interesantă şi oarecum are legitimitate istorică, ridică un set de probleme, care par la moment să fie insurmontabile, iar capacităţile liderilor Consiliului unirii sunt necunoscute, sau sunt aproape cvasi-cunoscute pentru societatea moldovenească.”

Europa Liberă: Dincolo de motivaţia profund spirituală, sau istorică, există argumentarea pragmatică a mişcării unioniste. De la Chişinău este lansată opţiunea pentru unirea cu România pentru că integrarea Moldovei în Uniunea Europeană este mult prea îndepărtată sau chiar utopică. De la Bucureşti până acum s-au lansat mesaje de genul: „ne întâlnim în Uniunea Europeană şi după aia mai vedem.” Cum se vor ajusta aceste două mesaje?

Igor Boţan: „Asta e marea problemă. Elita politică de la Bucureşti este responsabilă, România este ţară membră a Uniunii Europene şi NATO. Deci, România la nivel oficial nu poate să aibă agendă ascunsă în vederea realizării unui plan unionist. De aceea, mai devreme sau mai târziu Bucureştiul va trebui să dea un răspuns clar – există pe agenda clasei politice din România un astfel de scop strategic – reunificarea cu Basarabia.”

Europa Liberă: Dar politicienii spun că dacă Moldova va dori, ei nu vor avea cum să refuze această voinţă.

Igor Boţan: „Acestea sunt lucruri care se discută, este adevărat, dar iarăşi România are obligaţii în cadrul NATO şi în cadrul Uniunii Europene. Agenda politică cu dimensiuni geostrategice nu poate fi una necoordonată cu Bruxellesul şi cu Washingtonul, cel puţin aceasta este înţelegerea mea. Când se spune că putem trage un hotar administrativ pe Nistru după o eventuală unire, până când vom recupera şi Transnistria, eu sunt foarte sceptic. Nu poate NATO să aibă doar hotar administrativ cu o regiune în care avem armament şi trupe ruseşti. Lucrurile astea mie mi se par fanteziste. De aceea odată ridicată flamura unionismului va fi nevoie să se răspundă la un şir de întrebări foarte, foarte sofisticate.”

Europa Liberă: Prima întrebare fiind: de fapt, mişcarea unionistă este anticonstituţională? Este îndreptată împotriva statului moldovenesc sau nu? E voie ca oamenii să viseze pretins neconstituţional?

Igor Boţan: „Nimeni nu poate interzice oamenilor să viseze. Nimeni nu poate interzice promovarea unei opinii, chiar dacă această opinie va însemna disoluţia statului moldovenesc şi unirea cu România. Problema este că toate aceste lucruri trebuie să se facă în cadrul constituţional existent. Există preşedintele care este garantul suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova şi el a jurat pe Constituţie. Deci, atâta timp cât acest preşedinte nu comite sperjur, el trebuie să vegheze ca Republica Moldova să dăinuiască ca stat suveran şi independent. Pe de altă parte, articolul 141 din Constituţie prevede în mod expres că problemele legate de independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova se soluţionează exclusiv prin referendum. Deci, acest articol 141 este interpretat de unionişti ca o posibilă portiţă pentru ieşirea din cadrul constituţional existent şi intrarea într-un alt cadru constituţional. Acest lucru se va face prin referendum dacă se va ajunge până acolo, cu majoritatea absolută a cetăţenilor cu drept de vot. Aici apare următoarea întrebare, care am anticipat-o cumva – reacţia şi acţiunile guvernanţilor de la Bucureşti. Dacă conving Bruxellesul şi Washingtonul că pot avea o agendă unionistă de recuperare a teritoriilor, atunci elitele de la Bucureşti vor trebui să se gândească la modificarea Constituţiei şi inserarea în Constituţia României a unei clauze, similare cu cea care a existat în Constituţia Republicii Federative Germania din 1949 şi similară cu clauza pe care o avem în prezent în Constituţia Coreei de Sud, chiar în preambulul Constituţiei şi în articolul patru al Constituţiei Coreei de Sud, care prevede că scopul suprem al Coreei este reîntregirea patriei.”

Europa Liberă: Până acolo însă ideea unionistă are acasă, acasă în Republica Moldova, are suficient de mulţi adversari. Deci unioniştii îşi propun pentru început, pe durata unui deceniu, de exemplu, să cultive o masă critică în favoarea unirii. Această sarcină contravine, de exemplu, programelor politice ale stângii, socialiste şi comuniste?

Igor Boţan: „Aici e o problemă foarte, foarte finuţă. Eu mă tem că aici vor exista mari probleme legate de reacţiile adverse, de răspuns ale moldoveniştilor, să zicem, din Republica Moldova, care de asemenea au tot dreptul să se manifeste. Mă tem că ieri am asistat la primele, hai să zicem aşa, manifestări ale unei eventuale wall street-izări a Republicii Moldova. Şi de acest lucru mă tem foarte, foarte mult.”

Europa Liberă: Daţi să bat în masă.

Igor Boţan: „Şi aici ar fi nevoie… să batem în masă. Noi am văzut manifestările şi nu putem exclude. Ştim cât de violent au reacţionat la mesajele unioniste la sfârşitul anilor 80, începutul anilor 90 anumite cercuri din Republica Moldova. Suntem absolut siguri că şi cercuri influente din Rusia şi Ucraina se vor implica pentru a nu admite realizarea scopurilor unioniste. Şi de aceea ar trebui să fim foarte, foarte precauţi. Şi ar fi tocmai potrivit ca şi autorităţile – primul ministru, preşedintele Parlamentului să vină cu un mesaj foarte clar şi cu explicaţii, lămuriri cum văd ei pe de o parte asigurarea drepturilor unioniştilor de a se manifesta şi de a-şi promova mesajele şi scopurile politice, pe de o parte. Pe de altă parte cum autorităţile pot rămâne fidele jurământului de a asigura suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova şi cum pot ei asigura că, Doamne fereşte, Republica Moldova să nu lunece spre ceea ce am numit wall street-izare.”

Europa Liberă: În acest moment discuţii sau promovarea unionioniste şi antiunioniste este o discuţie, o polemică politică sau academică, ştiinţifică, politologică?

Igor Boţan
: „Deci, academică întotdeauna a existat şi ştim că avem şi noi ceva similar cu cearta istoricilor, care se ceartă şi deja au ajuns la concluzia că istoricii interpretează evenimentele istorice astfel încât să ajungă la concluzia pe care o îmbrăţişează pentru viitorul pe care-l văd ei. Unii văd viitorul Republicii Moldova, sau teritoriul Basarabiei în cadrul României, alţii văd Republica Moldova stat independent.”

Europa Liberă: Problema jaloanelor, de unde descindem? Din 1812? Din 1917?

Igor Boţan
: „Da, dar eu cred că e chiar invers, la început jalonul nu este în trecut, jalonul este în viitor şi nu trebuie să uităm de interesul clasei politice. Clasa politică şi elitele întotdeauna au interesul să aibă cât mai multă autonomie. De aceea la nivel de retorică politicienii vor promova ceea ce cred ei că convine segmentului electoral pe care-l controlează. De fapt vor face totul pentru autoconservare. Şi un exemplu: noi avem un partid, care se declară oarecum pro-românesc, pro-unionist şi care nu a luat absolut nici o atitudine faţă de Marşul unirii, păstrează tăcere, nu comentează ce s-a întâmplat duminică şi este un indicator că chiar dacă îi convine aceste manifestări, preferă să păstreze tăcere, ca să nu dinamiteze situaţia din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, fiindcă în cadrul acestei Alianţe sunt forţe politice, care sunt foarte reticente vis-a-vis de mesajul pro-unionist.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG