Linkuri accesibilitate

Să nu daţi vina pe limba maternă pentru că sunteţi mai puţin bogaţi decît nemţii.


Există o mulţime de stereotipuri legate de limbi – franceza ar fi cea mai romantică, germana, cea mai disciplinată, italiana cea mai muzicala…Un studiu realizat de un economist de la Universitatea Yale din Statele Unite sugerează că ar exista o legătură între limba pe care o vorbim şi viaţa pe care o ducem. Adică, dacă vorbim o limbă care are un viitor clar gramatical – precum limba româna, sau în general limbile indo-europene romanice suntem mai înclinaţi să nu economisim prea mulţi bani, să fumăm mai mult, să facem mai puţine exerciţii fizice şi să mîncăm mai puţin sănătos. Dimpotrivă, dacă vorbim germana sau finlandeza, sau japoneza, limbi care au timp viitor mai „slab”, vom fi mai economi, vom mînca mai sănătos şi vom fi mai feriţi de obezitate. Relatarea corespondentei noastre Daisy Sindelar este rezumată de Oana Serafim:

Teoria merge încă şi mai departe şi se poate specula că actuala criză financiară europeană, mai cu seamă în ţările din sudul continentului, ar putea fi explicată prin aceasta dependenţă de „limba pe care o vorbim”. Criza greacă, de exemplu, ar putea fi explicată în acest context: cu o limbă care are gramatical un viitor mai puternic, grecii – la fel ca şi cei care vorbesc limbi romanice! – se gîndesc mult mai puţin la viitor, în prezent – cum ar fi pensiile, economiile, sau o viaţa mai sănătoasă… punînd cumva mai departe de ei aceste probleme…

Keith Chen, profesor asociat de economie la universitatea Yale explica:

„Japonezii economisesc de decenii, în ciuda faptului că au o dobîndă foarte mică pentru economiile lor. La fel, chinezii. Nemţii sunt cunoscuţi ca fiind foarte strîngători. La fel,toate ţările scandinave. De aceea, ce m-a interesat la început a fost această relaţie dintre o limbă şi comportament. Este posibil ca, dacă limba pe care o foloseşti nu te obligă să gîndeşti diferit despre viitor şi prezent, este mai simplu pentru tine să economiseşti pentru viitor, pentru că îl percepi ca foarte apropiat de prezent…”

Profesorul Chen a adunat date economice şi sociale din ţările lumii şi apoi le-a comparat cu structura gramatică a verbelor limbilor vorbite în aceste ţări. El a ajuns astfel la concluzia că ţările care au un grad mai înalt de responsabilitate fizică şi fiscală, aproape invariabil sunt ţări în care timpul viitor este „mai slab”.

Un exemplu – Germania, ţara cu cea mai puternică economie europeana. În limba germană „mîine va ploua” se spune „Morgen regnet es”. În propoziţia „astăzi plouă” verbul este la fel „Heute regnet es”… Verbul aşadar rămîne neschimbat, viitorul este mult mai aproape de percepţia prezentului.

Româna, engleza, ceha, rusa, persana, turca, georgiana, armeana - toate aceste limbi au un viitor „puternic” şi ţările în care se vorbesc aceste limbi au performanţe economice mai slabe; adică în româna se spune astăzi „plouă” şi mîine „va ploua”… două forme diferite ale verbului. La fel şi în limba franceză şi în toate limbile din această categorie cu viitor „puternic”…

Profesorul Chen spune că cercetările pe care le-au făcut oamenii care vorbesc limbi cu „viitor” mai slab, fumează mai puţin, mănîncă mai sănătos şi au şanse mai mici să ajungă obezi:

„Veţi găsi acelaşi model. Familiile care vorbesc limbi cu un viitor mai slab au cu 24 % mai multe şanse să fumeze mai puţin decît ceilalţi, adică sub un pachet de ţigări pe zi. Si au cu 13 % mai multe şanse să nu fie obezi. Ei sunt şi într-o stare de sănătate mai bună cînd ies la pensie şi, în mai multe măsurători, sunt mai sănătoşi…”

Mulţi lingvişti nu cred în teoria profesorului Chen. Julie Sedivy, profesor de lingvistică şi psihologie la universitatea din Calgary, din Canada, nu crede în valabilitatea acestei teorii:

„Mai avem încă impresia că anumite limbi sunt mai logice, sau mai ordonate, sau mai romantice decît altele. Dar asta ne vine limpede din asociaţiile pe care le facem cu cei care vorbesc aceste limbi, decît cu elemente specifice pe care le oferă aceste limbi.”

Studiul profesorului Chen urmează să fie analizat de oamenii de ştiinţă şi abia apoi să fie publicat. Pînă atunci însă să nu daţi vina pe limba maternă pentru că sunteţi mai puţin bogaţi decît nemţii. Avem doar un viitor „mai puternic”, chiar şi numai daca e vorba de timpul… verbului…
XS
SM
MD
LG