Linkuri accesibilitate

Noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva regimului din Belarus


Purtătorul de cuvânt al diplomației din Belarus adresându-se presei la Minsk, 23.03.2012
Purtătorul de cuvânt al diplomației din Belarus adresându-se presei la Minsk, 23.03.2012

Din punct de vedere politic, spun expertii, această politică a Uniunii Europene va întări relaţia dintre Minsk şi Moscova, precum şi influența Rusiei în regiune.

Regimul de la Minsk a reacţionat vineri la anunţul Bruxelles-ului de a impune noi sancţiuni împotriva Belarusului afirmînd că va da un răspuns pe măsură, fără să facă alte precizări. Într-o declaraţie a ministerului de externe de la Minsk se spune că „politicienii europeni au rămas ostatecii unei abordării prin forţă şi şantaj a politicii”. Oana Serafim are detaliile.

Ministrii de externe din ţările Uniunii Europene au decis să îngheţe activele a 29 de companii din Belarus şi să impunâ restrictii de călătorie pentru 12 persoane apropiate regimului preşedintelui Lukaşenka.

Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton a explicat care sunt motivele acestei politici a sancţiunilor împotriva regimului din Belarus: „Ambiţia noastră cu Belarusul este de a convinge autorităţile să-i elibereze pe deţinuţii de conştiinţă şi să revină la o politică de relaţii bune cu Uniunea Europeană, cu statele membre.”

Este a doua serie de sancţiuni impuse de Uniunea Europeană regimului de la Minsk. După prima serie, Belarusul le-a sugerat ambasadorilor Poloniei şi Uniunii Europene să părăseasca ţara şi, în semn de solidaritate şi protest, diplomații ţărilor comunitare au plecat din posturile de la Minsk.

Ca răspuns, regimul Lukaşenka a interzis plecarea din ţară a mai multor persoane critice faţă de guvern, printre care si pe primul preşedinte al Belarusului Stanislav Suşkievici.

Şeful diplomaţiei poloneze Radoslav Sikorski a spus că miniştrii de externe din ţările comunitare nu au luat decizia de a impune noi sancţiuni regimului de la Minsk cu inima uşoară: „Aceste sancţiuni ar fi putut fi evitate dacă dacă autorităţile belaruse ar fi părăsit calea represiunii şi dacă situaţia drepturilor omului s-ar fi îmbunătăţit. Nu am nici o mulțumire că impunem aceste sancţiuni. Aş vrea ca relaţiile noastre cu Belarus să fie bazate pe principul 'mai mult pentru mai mult' şi nu invers, putin pentru mai puţin. Din păcate alegerea a fost făcută de preşedintele Lukaşenka.”

Şeful diplomaţiei germaniei Guido Westerwelle a făcut cunoscut că Bruxelles-ul va merge mai departe cu sancţiunile dacă situaţia din Belarus nu se schimbă: „Lukaşenka este ultimul dictator din Europa. Noi nu putem să stăm şi să privim cum sunt oamenii opresaţi în Europa, să ne uitam la suferințele multor familii din Belarus. De aceea cred că e necesar să continuăm politica sancţiunilor.”

Experții internaţionali spun că sancţiunile s-ar putea sa nu aiba un impact major asupra regimului Lukaşenka, ci asupra economiei din Belarus, aflata intr-un moment de criza profundă.

Din punct de vedere politic însă, spun expertii, această politică a Uniunii Europene va întări relaţia dintre Minsk şi Moscova, precum şi influența Rusiei în regiune.

Tot vineri şefii diplomaţiilor celor 27 de ţări comunitare au decis noi sancţiuni împotriva preşedintelui Siriei Başar al-Assad şi soţiei sale, înghețind ami multe conturi şi active ale acestora din Uniunea Europeană. Minştrii de externe au aprobat interzicerea importurilor de petrol din Iran în Uniunea Europeană începind cu 1 iulie.
XS
SM
MD
LG