Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruţa: Din 2009 până în 2011, Moldova a beneficiat de aproape 900 milioane dolari, însă datoria ţării descreşte.


Datoria externă a Republicii Moldova a crescut spectaculos în ultimii doi ani şi jumătate. Generozitatea donatorilor poate fi concurată doar poate cu îngrijorarea multora privind modul în care sunt cheltuiţi banii împrumutaţi sau contractaţi ca granturi, dar şi putinţa de a-i întoarce creditorilor. Va fi viitorul în care vor trebui întoarse datoriile unul nefericit pentru actualii şi viitorii cetăţeni moldoveni? Răspunsul la aceste şi alte întrebări – într-un interviu cu ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa.

Europa Liberă: Guvernarea AIE a beneficiat de o sumă record de credite şi granturi din partea finanţatorilor şi donatorilor externi… De fapt de ce sume exact este vorba, dacă vorbim de ultimii un an şi jumătate?

Veaceslav Negruta

Veaceslav Negruta

Veaceslav Negruţa: De fapt, dacă facem abstracţie de cifre, în primul rând este vorba despre un credit de încredere pe care ni-l oferă partenerii noştri de dezvoltare, şi aici mă refer atât la UE, cât şi la alte structuri internaţionale financiare. Important este că suntem priviţi ca parteneri în care se poate avea încredere, ceea ce vorbim, de fapt şi realizăm. Avem, o agendă plină de reforme, pentru care avem şi acest suport financiar. Dacă vorbim de pachetul financiar propriu-zis, el se divizează în două componente importante: pe de o parte e vorba de împrumuturile acordate guvernului Republicii Moldova, iar pe de alta e vorba de granturi externe acordate guvernului cu titlu nerambursabil. Marea majoritate a acestor resurse financiare sunt pentru proiecte de infrastructură rurală şi socială. Dacă vorbim de sume, începând cu octombrie 2009 şi până în decembrie 2011 Republica Moldova efectiv a beneficiat de 511 mln. USD sub formă de împrumut, iar dacă vorbim de granturi, am beneficiat de aproximativ 359 mln. USD sub formă de granturi.

Europa Liberă: În consecinţă cu cât a crescut şi cât constituie acum datoria externă a statului Republica Moldova, dacă facem abstracţie de granturi?

Veaceslav Negruţa: Marea mirare este că în pofida faptului că am luat şi împrumut, datoria de stat externă ca şi raport la PIB este în permanentă descreştere. Pentru că în măsura în care ne îndatorăm, de fapt ne permite cu mare lejeritate să facem pasul şi să rambursăm aceste împrumuturi, pentru că ritmul de creştere economică asigurat pe parcursul anilor 2010-2011 face ca datoria să descrească, de la 26,3 procente cât a fost în 2010 la 23 de procente în 2011.

Europa Liberă: Şi acest procent de 23 de procente poate fi considerat rezonabil sau suportabil în mod rezonabil pentru cetăţenii unui stat ca Republica Moldova?

Veaceslav Negruţa: Este o povară care poate fi cu mare lejeritate depăşită, dar important este că resursele respective merg pe dezvoltare şi oferire de noi locuri de muncă, noi oportunităţi pentru cetăţenii Republicii Moldova. De fapt, gradul de îndatorare de 23 la sută, dacă vorbim de datoria de stat, este cel mai mic din regiune şi poate din întreaga Europă. De aceea, o politică foarte prudentă, foarte atentă în sensul îndatorării, pe de o parte, iar pe de altă parte – direcţionarea resurselor spre proiecte de dezvoltare care vor avea şi au de fapt efect în dezvoltare şi creştere economică, cred că este justificată.

Europa Liberă: Noi la rândul nostru v-am rugă să ne spuneţi totuşi pe ce vă bazaţi când spuneţi că aceste granturi, împrumuturi, fără precedent de altfel,
s-au soldat şi cu rezultate vizibile, fie şi de etapă – a unui program complex de relansare economică durabilă?

Veaceslav Negruţa: Mă bazez pe faptul că toate resursele financiare respective sunt monitorizate atât pe intern, cât şi pe extern, destinaţia este importantă, ca banul să ajungă în proiecte care au finalitate, ceea ce este de mirare pentru Republica Moldova. Avem nu doar cheltuire de bani, dar avem şi rezultatul cheltuirii acestui ban. Apare drum, apare sistem de aprovizionare cu apă sau canalizare în satele moldoveneşti, unde nu s-a întâmplat cu zecile de ani, unde banul doar se cheltuia şi nu apărea nimic în loc. Eu vreau să vă zic că toate proiectele, înainte de a fi semnate ca şi acord de împrumut sau ca şi acord de finanţare sub formă de grant, sunt supuse unui studiu în detaliu, cu toate aspectele, inclusiv legale, organizatorice şi financiare care să dea siguranţa că proiectul are finalitate. Oamenii vor beneficia de aceste proiecte noi implementate prin faptul că apar noi oportunităţi, noi posibilităţi de dezvoltare.

Europa Liberă: Ceea ce spuneţi dvs. este în total dezacord cu abordarea opoziţiei, sau a neprietenilor, să spunem aşa, a actualei guvernări. Criticii actualei guvernări susţin că în privinţa resurselor externe n-ar exista o monitorizare adecvată, informaţii credibile şi în general transparenţa necesară ca utilizarea banilor să poată fi analizată… Sunteţi categoric în contradicţie, din câte vedem, cu cei care critică modul de gestionare a fondurilor externe?

Veaceslav Negruţa: Cei care fac astfel de constatări sunt în contradicţie deplină cu bunul simţ şi cu elementara analiză şi monitorizare a ceea ce se întâmplă în domeniul atragerii, pe de o parte, şi pe de alta a cheltuirii banilor oferiţi Republicii Moldova.

Europa Liberă: Cât de mari vor fi dificultăţile financiare odată cu expirarea termenelor de graţie acceptate de finanţatori la acordarea împrumuturilor, când Republica Moldova va fi nevoită să înceapă returnarea banilor cu comisioanele de rigoare?

Veaceslav Negruţa: Nu este o problemă nici în sensul respectiv, pentru că noi când mergem la negocieri luăm în calcul întreaga perioadă de viaţă a acestor împrumuturi. Respectiv, majoritatea împrumuturilor care sunt luate pe 20, 30 sau 40 de ani, noi vedem în timp mai departe, în anii 2040-2050, care este gradul de împovărare. Şi vreau să vă zic că este atât de mic că noi încă avem spaţiu pentru, în cazul în care sunt resurse financiare ieftine, dar care să ne permită să ne dezvoltăm cu ritmuri şi mai mari, putem chiar accepta şi astfel de resurse. Noi nu vedem o povară şi nu risc vizavi de capacitatea noastră de a rambursa aceste împrumuturi, cetăţenii noştri nu trebuie să-şi facă griji în sensul respectiv, chiar dacă şi se operează cu anumite cifre, care deseori se împachetează tendenţios, credeţi-ne că cetăţeanul nu are de suferit, ba din contra, are de câştigat, pentru că apar noi oportunităţi şi noi şanse pentru noi, cei care suntem aici în ţară.

Europa Liberă: Potrivit unor estimări, şi aici am să vă rog să confirmaţi sau să infirmaţi, fondurile externe sunt doar în proporţie de 8-10% la sută sunt destinate sectorului real. Cât de aproape de realitate este această cifră?

Veaceslav Negruţa: Vedeţi că resursele care sunt direcţionate către sectorul real al economiei în mare parte vin pe altă filieră decât este cea de stat, pentru că mai este sectorul bancar, mai sunt întreprinderile-mamă care îşi finanţează filialele, reprezentanţele, aici, în Republica Moldova, şi beneficiază de alte fluxuri financiare sub formă de credite, împrumuturi sau asistenţă. Pe de altă parte, ce ţine de banii care intră pe filiera publică, merg în mare parte în infrastructură – socială, drumuri, cum am zis – ceea ce creează temelie pentru dezvoltarea mai departe a afacerilor, inclusiv în baza altor scheme de împrumut. Pe de altă parte, noi avem finanţări special orientate spre eficienţa energetică, spre dezvoltarea mediului de afaceri în spaţiul rural şi aici, într-adevăr, e vorba de aproximativ 12-15 la sută din resursele financiare direcţionată către aceste proiecte.

Europa Liberă: Criticii, ca să revenim la ei, pentru că trebuie văzut de au sau nu au dreptate sau în ce măsură au dreptate, aceşti critici ai guvernării se întreabă, cu destulă rezonanţă în mintea omului simplu, de ce, cu atâta bănet împrumutat, este necesară creşterea continuă a taxelor, impozitelor şi a preţurilor la serviciile prestate de întreprinderile de stat, şi unde ajung aceşti bani?

Veaceslav Negruţa: Haideţi să le luăm pe rând. Cât priveşte finanţarea externă, am zis că sunt proiecte foarte bine închegate, cu obiectiv final foarte clar. Cât priveşte finanţarea de la bugetul de stat a mai multor activităţi care ţin de buna funcţionare a instituţiilor de stat, este adevărat că avem în creştere solicitările la partea de cheltuieli şi, respectiv, e nevoie de bani suficienţi la partea de venituri pentru a sigura această funcţionalitate. Am avut majorări de tarife la resursele energetice, respectiv, a trebuit să acumulăm suficiente venituri ca să acoperim această creştere. Pe de altă parte, chiar în pofida crizei şi a situaţiei care există în alte ţări, noi am mers pe majorări de salarii în sectorul bugetar, în anul 2010 şi 2011. Respectiv, majorarea salariilor în sectorul public, ca să onorezi aceste plăţi, e nevoie de venituri suplimentare la buget, şi atunci în unele situaţii e nevoie de majorarea acestor taxe. Pe de altă parte, am avut o discrepanţă totală şi o deformare totală în tot ce se cheamă accizarea produselor din tutunărit, sau a ţigărilor. Am avut mai multe discuţii cu partenerii noştri din UE care ne-au spus că trebuie să ne conformăm şi acelor tendinţe şi nivel al accizelor care există în UE. Şi aici am mers din nou pe anumite majorări, nu în măsura în care să acoperim totalmente acest decalaj faţă de UE, dar aceste venituri sunt venituri suplimentare la buget şi ne permit să facem faţă altor solicitări, care ne asigură o educaţie mai bună în şcolile noastre, un tratament mai bun şi mai calitativ, acces la aceste servicii.

Europa Liberă: Foarte scurt vă rog să ne spuneţi nouă şi poate tuturor celor care sunt îngrijoraţi de aprecierile că banii împrumutaţi ar fi foarte împovărători – ce fac cetăţenii actuali şi viitori ai Republicii Moldova? Se îngrijorează în legătură cu ceea ce dvs. spuneţi că este o „istorie de succes” legată de bani împrumutaţi, sau să stea liniştiţi şi să creadă că istoria de succes va avea şi roade la un moment dat?

Veaceslav Negruţa: Eu cred că noi toţi împreună trebuie să fim liniştiţi şi calmi în sensul că politica promovată de guvern în sensul îndatorării este una atentă şi prudentă şi nicidecum nu va fi transpusă această povară pe umerii cetăţenilor pentru că ea este de fapt inexistentă. Pe de altă parte, să nu fie prea liniştiţi, şi să se adapteze la noile posibilităţi de a dezvolta o afacere, de a munci în interesul familiilor lor în primul rând, iar în al doilea rând prin asta se va contribui la o creştere economică mult mai pronunţată în Republica Moldova.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG