Linkuri accesibilitate

Nicolas Sarkozy: „Cultura este o investiție autentică de viitor, inclusiv pentru finanțele publice.”


Cultura este „un spațiu de libertate”, „soclul identității noastre comune”, „un răspuns la criza prin care trece o lume ale cărei valori și repere sînt pe cale de schimbare”. Aceasta este, în linii esențiale, definiția pe care o dă culturii președintele Nicolas Sarkozy, ca parte a campaniei sale pentru alegerile prezidențiale. Intr-un interviu cu săptămînalul „Le Point, Sarkozy pleda în continuare pentru „protejarea culturii și punerea ei la dispoziția tuturor, adăugînd ca bilanț de guvernare că, „în ciuda contextului bugetar restrictiv, cultura a primit mijloacele de care avea nevoie”, că au fost sprijinite atît creația cît și difuzarea acesteia „printr-o politică echilibrată a drepturilor de autor, ce asigură o remunerare justă a artiștilor”.

François Hollande, contracandidatul principal al actualului președinte, nu François Hollande

François Hollande

pare să aibă aceeași calitate de consilieri culturali, iar proiectul lui sună mai vag, mai dispersat, în final cu o doză suplimentară de demagogie și lipsă de susținere materială a angajamentelor declarate.

„Dacă francezii îmi acordă mandatul - spunea el duminica trecută la o reuniune la Cirque d'Hiver -, voi relua marea aventură culturală a Franței”. In acest context autoritatea Ministerului culturii ar urma „să fie restabilită” pentru a-și îndeplini cele două „vocații: să promoveze creația și democrația culturală”. Bugetul culturii, mai adăuga François Hollande va fi „sanctuarizat, prezervat, protejat”.

Or, nu numai că termenii liderului socialist sînt vagi, dar ei reiau o terminologie folosită deja de Sarkozy, care, în interviul cu „Le Point” nota că „Franța a fost singura țară din lume în a sanctuariza sau a spori bugetul politicilor sale cultural în cursul anilor de criză”. La capitolul realizărilor concrete, actualul președinte sublinia că „studiile demonstreaxză că un euro de subvenții acordate de stat Louvre-ului conduce la cîștiguri pozitive pentru economia noastră, în valoare de 7 euro. [...] In ultimă instanță, aceste investiții culturale generează rețete fiscale. Cultura este o investiție autentică de viitor, inclusiv pentru finanțele publice.”

Comentatorii presei relativizează spusele președintelui, notînd că bugetul culturii a fost totuși micșorat, că sînt anunțate reduceri bugetare substanțiale și că dezghețul creditelor, „blocate din motive de precauție”, nu s-a produs, în ciuda promisiunilor. Sînt citate și cifrele concrete date de Sindicatul Întreprinderilor Artistice și Culturale (Syndeac), potrivit cărora bugetul culturii ar urma să fie amputat cu zeci de milioane de euro: 21,2 pentru programul Patrimoniu, 3,5 pentru programul creație, 9,4 pentru popularizarea cunoștiințelor și democrația culturală. S-ar adăuga pierderea a 6,2 milioane pe care o va suferi bugetul diplomației culturale și 22 de milioane pentru cel consacrat programelor media și industriilor culturale. Reducerile, votate de Adunarea Națională, au fost deocamdată respinse de Senat.

François Hollande nu pare să aibă o idee și poziție precisă față de aceste realități. El promite, fără să enunțe mijloacele de acoperire materială, lansarea unui „plan național de educație artistică”, stabilirea unor „contracte între stat și colectivitățile locale cu scopul de a dota teritoriul cu o structură culturală mai bine coordonată și mai eficace”, anunță că va susține votarea unei legi orientative asupra spectacolului și promite reluarea lucrărilor pe șantierul Centrului național de muzică și revenirea la impozitarea cărților și a biletelor de spectacol cu un TVA de 5,5%.

TVA-ul majorat sub Sarkozy la 7% a declanșat un val de nemulțumire și neliniște printre editori și librarii independenți. Toți notează că vînzarea cărții este în scădere și că o majorare a prețurilor nu va face decît să accentueze fenomenul. François Hollande nu are soluții practice, în afara promisiunilor considerate fără acoperire, între care și aceea de a apăra interesele librarilor independenți prin „stabilirea unor contracte de închiriere” care să le permită să rămînă în centrul orașelor.

Socialiștii se bîlbîie și în ceea ce privește atitudinea față de protecția drepturilor de autor pe internet și așa-numitul „acces liber la bunurile culturale”. Pînă nu de mult susținător asiduu al abrogării legii Hadopi, de combatere a piratajului pe internet, François Hollande adoptă în prezent o atitudine ambiguă, declarînd că lupta pentru combaterea actelor ilegale culturale pe internet va fi „intensificată” și că „autorii vor fi remunerați... grație unei finanțări din partea actorilor economici care profită de circulația lucrărilor lor”. Nimic clar, nimic precis însă în definirea acestor categorii...

Și Nicolas Sarkozy pledează pentru remunerarea corectă a autorilor, pentru a li se asigura „libertatea și independența” și insistă pe voința sa de a introduce așa-numitul „impozit google”, afirmînd că „uriașii Net-ului vor trebui și ei, dincolo de contribuția la finanțarea creației și a rețelelor, să achite un impozit reprezentativ pe activitățile lor... Nu este admisibil ca ei să realizeze cifre de afaceri de mai multe miliarde de euro în Franța fără să contribuie la impozit”.

O simplă comparație între cele două discursuri electorale înclină la prima vedere balanța, prin coerența argumentelor și a realizărilor spre Nicolas Sarkozy, în defavoarea contra-candidatului socialist. Dar este improbabil ca francezii să-și stabilească decizia votului pornind de la cultură și vectorii ei politici.
XS
SM
MD
LG