Linkuri accesibilitate

Nicolae Timofte: În 2001 a avut loc antireforma justiţiei, acum trebuie să readucem lucrurile la normalitate (Timpul)


Noile reguli de acordare a ajutorului de stat agenţilor economici (Panorama)

Cotidianul „Timpul” publică un interviu cu preşedintele Nicolae Timofti în care domnia sa afirmă că, citez, „la început, când am respins propunerea de a deveni preşedinte, mi s-a explicat că sunt singura persoană în care componentele AIE au încredere că nu va trece de partea vreunui partid. Şi eu confirm acest lucru - vă veţi convinge”, dă asigurări proaspătul şef de stat, care mai afirmă că a acceptat funcţia şi deoarece, în condiţiile instabilităţii politice, programul de guvernare al AIE nu putea să aibă efect de realizare. Nicolae Timofti se referă şi la fenomenul corupţiei din sistemul judecătoresc care s-ar fi evidenţiat, potrivit domniei sale, după ceea ce s-ar numi „antireforma” din justiţie de după 2001. Din nou voi cita: „Până atunci, noi am pornit reforma în justiţie şi am adoptat legi bune, în consecinţă, RM pierzând la CEDO doar câteva dosare. Dar după venirea la putere a PCRM, dl Voronin a demis fără motiv mulţi preşedinţi de judecătorii şi magistraţi competenţi, înlocuindu-i cu persoane docile. Toate condamnările la CEDO despre care vorbeşte presa au fost adoptate de acel sistem. În 2001 a avut loc antireforma justiţiei, iar acum trebuie să readucem lucrurile la normalitate”, a opinat preşedintele Nicolae Timofti.

Editorialul lui Constantin Tănase din aceiaşi publicaţie avansează ideea că pacea pe care vrea să o aducă în ţară noul preşedinte ar fi imposibilă fără a se răspunde mai întâi la întrebarea: cine e vinovat de faptul că societatea moldoveană este dezbinată şi învrăjbită?” Dl Tănase vorbeşte despre „un permanent război identitar în R. Moldova”. „Linia frontului acestui război trece prin fiecare oraş, bloc, familie, prin fiecare dintre noi. De o parte a liniei frontului se află minorităţile naţionale şi moldovenii denaţionalizaţi şi nostalgici după URSS, iar de alta - elitele culturale şi ştiinţifice proeuropene şi proromâneşti. Cum împăcăm aceste două fronturi şi e posibilă împăcarea lor?”, se întreabă Constantin Tănase.„Dialogul social este ca un tangou - se joacă în doi. Cedările trebuie să fie făcute de ambele tabere”, este răspunsul său.

„Psihiatria - armă contra oamenilor incomozi” este titlul investigaţiei semnate de Viorica Manole în „Adevărul”. Ziarista relatează mai multe cazuri, desprinse parcă din scenarii KGB-iste, „în care s-a încercat trimiterea la psihiatrie a persoanelor absolut sănătoase, dar a căror proprietate este râvnită de vecini sau rude” şi care, aşa cum demonstrează investigaţia, se înregistrează destul de frecvent în Moldova.

În „Moldavskie Vedomosti” Maxim Kuzovlev scrie că, odată cu arestarea fostului preşedinte al Băncii Republicane a Transnistriei, Oxana Ionova, noul lider de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, a dat de înţeles că este hotărât să afle unde au dispărut rezervele valutare ale regiunii. Cu toate acestea, lupta noii administraţii cu „moştenirea fostului regim” nu este chiar atât de uşoară, observă jurnalistul. „Liderul de la Tiraspol şi-a exprimat nemulţumirea faţă de poziţia procurorului Anatolii Gureţki pe care l-a criticat că are o atitudine pasivă faţă de arestarea unor foşti funcţionari bancari”, se arată în articol. Maxim Kuzovlev mai adaugă că procurorul este învinuit, neoficial, că ar fi dependent de un anumit grup de influenţă din Moscova şi că ar fi protejat de Vladimir Antiufeev, fostul şef al securităţii transnistrene, care s-a refugiat în capitala Federaţiei Ruse.

În „Panorama” Zahar Koreţkii scrie despre noile reguli de acordare a ajutorului de stat agenţilor economici. Potrivit autorilor, noile prevederi vor preveni repetarea situaţiei de acum doi ani, când Combinatului de Panificaţie S.A. „Franzeluţa” i s-a oferit, spre deosebire de alte întreprinderi, câteva zeci mii de tone de grâu alimentar sub formă de ajutor material din rezerva de stat. Ziaristul menţionează că în prezent, sunt supuse controlului parlamentar ajutoare materiale ce depăşesc suma de un miliard de lei.

XS
SM
MD
LG