Linkuri accesibilitate

„Nu sunt pregătiţi încă producătorii pentru a se uni, pentru a construi ceva împreună.”


La început de an agricol o bună parte dintre fermierii moldoveni s-au pomenit că nu pot începe lucrările de primăvară, fiind nevoiţi să procure îngrăşăminte şi seminţe pe datorie. În mare parte, din cauza că nu au vândut producţia de anul trecut şi nu au banii necesari pentru investiţiile din acest an. Pentru că situaţia se repetă an de an, Diana Răileanu i-a întrebat pe agricultorii moldoveni cum vor găsi o soluţie?

Producătorii cu care am stat de vorbă mi-au spus că dezvoltarea şi modernizarea agriculturii moldoveneşti se va împotmoli dacă nu va fi susţinută de stat. Este şi părerea fermierului Anatolie Jumiga din satul Colicăuţi, raionul Briceni, care şi-ar dori amânarea plăţii impozitului din martie cu încă şase luni, adică pentru octombrie:

Anatolie Jumiga

Anatolie Jumiga

„E normal să plătim impozitele pe venit cu toţii, şi producătorii agricoli şi transportul, magazinele, dar să le plătim la toamnă. Mulţi producători nu au pe ce plăti, mai ales că în zona de nord cartoful se vinde cu 40-50 de bani. Astfel suntem nevoiţi să apelăm la organizaţiile care ne propun pesticide să le procurăm pe datorie, tot să le plătim la toamnă. Este evident faptul că nu putem să achităm impozitul pe venit pentru că nu avem a lucra.”

În opinia lui Anatolie Jumiga, agricultorii moldoveni ar avea mai mult de câştigat dacă ar fi mai solidari în a se ajuta unul pe altul:

„La noi în sat cîndva s-a organizat o cooperativă de întreprinzător pe producerea fructelor, care lucrează foarte slab. Nu sunt pregătiţi încă producătorii pentru a se uni, pentru a construi ceva împreună – o casă de ambalare, un frigider, pentru că sunt gânduri diferite şi încă e puţin departe pentru a ne uni să lucrăm împreună la realizare, procurare sau achiziţionare.”

Agricultura ar mai avea un „câlcâi al lui Ahile”, lipsa de interes din partea fermierilor de a merge pe calea modernizării, unii continuînd să apeleze la practicile de la moşi-strămoşi. De această părere este directorul executiv al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova, AgroInform, Aurelia Bondari:

Aurelia Bondari

Aurelia Bondari

„Suntem oameni care sunt foarte individualişti, niciodată nu merg la cooperare, şi nu o să meargă şi ei fac lucrurile aşa cum le-au făcut 10-20-30 de ani în urmă. Şi sunt aşa numiţii fermieri avansaţi care sunt oameni foarte deschişi pentru lucruri noi, care insistă să le facem legătura cu ştiinţa, care în permanenţă sunt în căutarea tehnologiilor noi, dar sunt mult mai puţini decît ceilalţi. Noi estimăm undeva la 7-10 % astfel de fermieri din totalul de producători agricoli care există în Republica Moldova.”

Aurelia Bondari crede că agricultura va evolua atunci cînd fermierii vor fi văzuţi ca oameni prosperi şi nu, cum spune ea, ca nişte ţărani care cerşesc an de an subvenţii:

„Noi suntem o societate tradiţionalistă şi vreau să vă spun că acum noi avem la nivel de sate oameni care au aceleaşi ambiţii şi orgoliu ca şi cowboy-ii din Statele Unite, numai că acolo cultura şi tradiţiile s-au format diferit. Acolo întotdeauna acel fermier el a fost de societate apreciat şi el a avut imediat plus-valoare, noi acum trebuie să schimbăm aceste tradiţii, fiindcă la noi a fost văzut ca un ţăran, un ţăran oropsit şi necăjit de soartă, ceea ce nu este corect. Cu timpul lucrurile se vor schimba, dar în Moldova nu se schimbă lucrurile foarte repede.”

Directoarea Federaţiei AgroInform, Aurelia Bondari, susţine că modernizarea agriculturii nu trebuie amânată, mai ales că fermierii moldoveni tind să ajungă pe piaţa Uniunii Europene cît mai degrabă.
XS
SM
MD
LG