Linkuri accesibilitate

Moldova a donat 15 mii de pagini de arhivă Muzeului Holocaustului din Washington


Iurie Leanca la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington
Iurie Leanca la Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington

Iurie Leancă: Moldova vrea să înveţe din tragediile trecutului, pentru a fi sigură că nu se mai repetă.


Aflat la Washington, ministrul de externe Iurie Leancă a donat Muzeului Holocaustului din capitala americană 15 mii de pagini de arhivă, care descriu aproape 50 de procese împotriva unor persoane acuzate de crime de război şi crime împotriva umanității, după al doilea război mondial.

Anchetele au fost duse de KGB-ul din Moldova.

Când a predat documentele, Leancă a declarat că Moldova vrea să înveţe din tragediile trecutului, pentru a fi sigură că nu se mai repetă.

În 2011, parlamentul de la Chişinău a adoptat un amendament care permite transferul în străinătate a documentelor de arhivă.

Leancă estimează astăzi comunitatea evreiască la circa 15 mii de persoane, faţă de 200 de mii cât erau înainte de al doilea război mondial.

Sara Bloomfield, directoarea Muzeului Holocaustului a declarat că documentele primite vor ajuta să „înţelegem mai bine mecanismul Holocaustului”. Totodată ea a salutat schimbarea legislaţiei, care a permis acest transfer, declarând că „este un exemplu de urmat pentru toate ţările”.

Iurie Leancă, pe de altă parte, şi-a exprimat speranţa că acest transfer va convinge Congresul american să elimine restricţiile comerciale impuse în timpul războiului rece împotriva Uniunii Sovietice, care afectează şi astăzi Moldova. Este vorba de amendamentul Jackson-Vanik din 1974, prin care Statele Unite au încercat să obţină din partea Uniunii Sovietice dreptul evreilor de a emigra. Acest amendament este şi astăzi valabil şi este de aşteptat ca Iurie Leancă să discute problema mâine, 20 martie, când se întâlneşte cu secretarul de stat american, d-na Hillary Clinton.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

Previous Next

XS
SM
MD
LG