Linkuri accesibilitate

Tiraspolul respectă alegerea preşedintelui de la Chişinău


Noul preşedinte al Republicii Moldova Nicolae Timofti

Noul preşedinte al Republicii Moldova Nicolae Timofti

Moldova are un nou preşedinte. Ce se va schimba în reglementarea transnistreană?

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Moldova are un nou preşedinte, magistratul Nicolae Timofte. Ce se va schimba în reglementarea transnistreană? Şi… Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţi speră că Tiraspolul va debloca situaţia şcolilor cu predare în limba română.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Parlamentul de la Chișinău l-a ales pe Nicolae Timofti în postul de președinte al Republicii Moldova. Timofti, un magistrat de 63 de ani, a fost ales cu voturile alianței de guvernământ și ale deputaților neafiliați. Astfel s-a pus capăt crizei politice şi constituţionale din ultimii doi ani şi jumătate în care funcţia de preşedinte a fost una interimară. Opoziţia comunistă a protestat, cerând dizolvarea parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate. Noul preşedinte Nicolae Timofti a fost felicitat în aceeaşi zi de mai mulţi înalţi oficiali europeni, de preşedintele român Traian Băsescu şi cel ucrainean Victor Ianukovici, şi de Patriarhul Rusiei Kirill.

La Bruxelles, un purtător de cuvânt al comisarului european pentru extindere Štefan Füle a transmis felicitări noului preşedinte moldovean, şi a spus că alegerea noului şef de stat deschide calea dialogului între toate facţiunile politice din Moldova şi contribuie la consolidarea societăţii moldovene. „Uniunea Europeană îl felicită cu căldură pe preşedintele Timofti şi aşteaptă să colaboreze în sprijinul democraţiei, reformelor şi al ambiţioasei agende europene, dar şi pentru o soluţionare paşnică a conflictului transnistrean”, se spune în mesajul comisarului european pentru extindere.

Liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a spus că Transnistria respectă alegerile prezidențiale din Moldova, dar nu a comentat posibilul lor impact asupra relațiilor dintre Tiraspol și Chișinău. Șevciuk a spus doar că Moldova este un stat suveran și are dreptul să-și aleagă liderii, adăugând că așteaptă ca și Chișinăul să respecte acest drept al transnistrenilor. În declarațiile făcute în parlament, președintele-ales Nicolae Timofti a numit printre prioritățile mandatului său reîntregirea Republicii Moldova.

În ajunul alegerii preşedintelui, liderul transnistrean Evgheni Șevciuk s-a aflat la Chişinău. A fost prima sa vizită de la alegerea în fruntea administraţiei regiunii în decembrie anul trecut. Presa de la Chișinău relatează că Evgheni Șevciuk a asistat împreună cu premierul Vlad Filat la concertul renumitei interprete belgiene Lara Fabian. Cei doi au avut apoi o întâlnire neoficială, despre al cărei conținut nu s-au dat publicității detalii. Filat s-a întâlnit prima oară cu Șevciuk la Odesa la 27 ianuarie.

Întâlnirea din 15 martie vine după ce cu o zi mai devreme vicepremierul Eugen Carpov a purtat discuții la sediul misiunii OSCE din Bender cu ministrul de externe din administraţia de la Tiraspol, Nina Ştanski. Cei doi au convenit între altele să se aducă pentru păstrare în siguranță pe malul drept al Nistrului izotopi radioactivi rămași la uzinele transnistrene din perioada sovietică. Izotopii folosiți în industrie sau medicină în stânga Nistrului urmează a fi puși în siguranță pentru prima dată, după două decenii în care s-au aflat în afara controlului oficial. Directorul adjunct al agenţiei moldovene pentru activităţi nucleare, doctorul Ionel Balan a declarat Europei Libere că, dacă nu sunt păziți cum trebuie, există riscul ca asemenea izotopi să fie folosiți de teroriști și criminali la construcția așa-numitelor bombe „murdare”.

Şi tot la întâlnirea de la Bender, vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a invitat din nou Tiraspolul să trimită observatori la negocierile pe care le poartă Moldova pentru liberalizare a comerţului cu Uniunea Europeană.

Agențiile ruse de știri relatează că serviciile de securitate transnistrene au reținut-o pentru cercetări pe fosta șefă a băncii centrale de la Tiraspol, Oxana Ionova, suspectată de delapidare de fonduri. Ria Novosti îl citează cu anunțul pe directorul KGB-ului transnistrean Vladislav Finaghin. Autoritățile de la Moscova o suspectează pe Ionova că ar fi implicată împreună cu un fiu al fostului lider transnistrean Igor Smirnov în delapidarea a milioane de dolari din fondurile umanitare acordate de Federația Rusă regiunii transnistrene. Oleg Smirnov ar fi dat în căutare.

Autoritățile de la Chișinău s-au declarat dispuse să ajute Tiraspolul să afle cine l-a amenințat prin telefon cu moartea pe liderul transnistrean Evgheni Șevciuc. Biroul pentru reintegrare spune într-un comunicat de presă că deși Tiraspolul nu a cerut deocamdată ajutor în această chestiune, instituțiile moldovene sunt „deschise pentru cooperare”. Anterior, biroul de presă al lui Șevciuk a spus că acesta ar primi telefoane de amenințare de la numere din dreapta Nistrului, pe care transnistrenii nu le pot verifica fiindcă nu cooperează cu autoritățile de resort din Moldova.

Premierul Vlad Filat spune că economia Moldovei a crescut cu 6,4 la sută anul trecut iar creșterea însumată a Produsului Intern Brut în ultimilor doi ani este de 13,5 la sută. Filat a făcut declarația la o conferință de presă într-un moment în care opoziția comunistă cere demiterea guvernului său cu ajutorul unei moțiuni de cenzură depusă la parlament. Primul ministru a mai spus că exporturile au crescut anul trecut mai repede decât importurile, șomajul s-a redus cu 30 de mii de oameni, iar salariul mediu pe economie a depășit în decembrie trecut 3700 de lei sau 240 de euro. Dar creșterea salarială de 8,4 procente față de decembrie 2010, a fost umbrită de rata inflației care a fost la sfârșitul anului de 8,5 la sută.

***

Oazu Nantoi

Oazu Nantoi

Europa Liberă: Aşadar, Republica Moldova are un preşedinte ales, după interimatul de mai bine de doi ani al acestei funcţii. În acest răstimp, lipsa unui şef de stat cu depline puteri a fost invocată de Tiraspol ca motiv pentru lipsa unui progres în reglementarea transnistreană. Ce se va schimba după alegerea preşedintelui? l-am întrebat pe invitatul ediţiei de astăzi, unul din cei mai versaţi experţi în problematica transnistreană, directorul de programe la Institutul de politici publice din Chişinău, Oazu Nantoi:

Oazu Nantoi: Eu pot să spun următoarele. Alegerea şefului statului, în cazul dat votul pentru candidatura dl Timofti a fost, cum spun matematicienii, un moment necesar, dar nu suficient. Deoarece, pentru ca să rezolvi problema reîntregirii Republicii Moldova nu este suficient doar să ai instituţii statale împlinite. Trebuie să fii capabil să promovezi, chiar şi pe parcursul mai multor mandate, o politică de stat coerentă, consecventă, bazată pe nişte principii clare, deci, şi cu fermitate, pentru ca această problemă să fie soluţionată. Şi iată lipsa acestei politici, în opinia mea, este cauza principală de nerezolvare a problemei conflictului din raioanele de est ale Republicii Moldova.

Europa Liberă: În ajun, s-au întâlnit pentru a doua oară, şi pentru prima dată la Chişinău, primul ministru Vlad Filat şi liderul administraţiei transnistrene Evgheni Şevciuk, la concertul cunoscutei interprete Lara Fabian. „Diplomaţia fotbalului” se pare că se schimbă printr-o diplomaţie prin cultură. E un semn bun, această întâlnire?

Oazu Nantoi: Este un semn bun. Însăşi capacitatea dl Vlad Filat şi a liderului administraţiei anticonstituţionale de la Tiraspol de a discuta calm, fără acuzaţii reciproce în public. Şi să sperăm că din aceste discuţii vor urma nişte acţiuni concrete. Alta este că noi trebuie să fim conştienţi că reîntregirea Republicii Moldova poate să devină un fapt împlinit când fie dl Şevciuk, fie altă persoană deja nu va fi preşedinte al autoproclamatei „rmn”. Când în stânga Nistrului nu va exista KGB, când nu vor exista pe teritoriul Republicii Moldova două sisteme vamale, două armate inclusiv prezenţa ilegală a trupelor Federaţiei Ruse. Deci, avem de parcurs o cale îndelungată şi diplomaţia fotbalului sau culturală nu toate lucrurile pot fi soluţionate.

Europa Liberă: Măsurile de încredere ar putea fi reanimate după lansarea acelui program de finanţare, destul de consistent, din partea Uniunii Europene, zilele trecute la Chişinău? Am în vedere acele 13 milioane de euro pentru regiunea transnistreană. Tiraspolul ar putea răspunde acestei invitaţii lansate şi de Chişinău, dar şi de partenerii europeni ai Moldovei?

Oazu Nantoi: Atunci când se vorbeşte despre măsurile de încredere, în opinia mea, niţel de trişează. Deoarece mai multă lume din stânga Nistrului vine liber pe malul drept al Nistrului. Chişinăul e plin de autoturisme cu numere de înmatriculare în stânga Nistrului. Vreo patru mii din stânga Nistrului fac studii în instituţiile de învăţământ de la Chişinău. Nemaivorbind de sport, clubul Sheriff, care vine la Chişinău fără ca să apeleze la pacificatori ruşi, etc. Când vorbim despre măsurile de încredere se subînţelege următoarele. Administraţia precedentă de la Tiraspol – e vorba de renumitul pe timpuri Igor Smirnov – în copul de a-şi proteja businessul de familie, businessul criminal, a făcut totul pentru ca să izoleze la maximum malul stâng de malul drept, pentru ca să cultive în mentalitatea oamenilor din stânga Nistrului complexul cetăţenii asediate. Această politică a avut, în mod normal, nişte consecinţe, dar aceste consecinţe se resimt inclusiv prin plecarea masivă a populaţiei din stânga Nistrului, oamenii nu-s fericiţi să-şi trăiască viaţa într-o cetate asediată. Şi în situaţia aceasta, aceste măsuri de restabilire a încrederii urmăresc scopul deschiderii, în primul rând din partea malului stâng spre comunicarea normală între oamenii din sfera businessului, din sfera culturală, sportului, să dispară piedicile de circulaţie de-a lungul Nistrului care contravin categoric art.5 din acordul din 21 iulie 1992 cu privire la principiile de bază de soluţionare paşnică a conflictului transnistrean. Şi din momentul când vor dispărea aceste piedici în comunicarea dintre oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului, atunci eu consider că aceasta va fi precondiţia de bază pentru căutarea soluţiilor politice.

Europa Liberă: Dl Nantoi, ce semnificaţie ar putea avea, în opinia Dvs., numirea de către Evgheni Şevciuk a fostului comendant militar al Tiraspolului Mihail Bergman în calitate de reprezentant al regiunii transnistrene la Moscova? Este cunoscută rivalitatea lui Bergman cu fostul lider Igor Smirnov. Cum s-ar putea interpreta gestul noului lider Evgheni Şevciuk?

Oazu Nantoi: Deocamdată, acesta este un gest unilateral din partea lui Evgheni Şevciuk. Rămâne deschisă întrebarea: în ce măsură Federaţia Rusă va fi consecventă în raport cu Igor Smirnov şi acoliţii lui? Să nu uităm că în decembrie anul trecut, când Federaţia Rusă dorea să-l debarce pe Igor Smirnov, Comitetul de anchetă de stat din Federaţia Rusă oficial a declarat că a intentat nişte dosare penale la adresa feciorului, nurorii, etc. Alegerile au trecut, deocamdată e tăcere. Dacă aceste dosare vor fi reanimate, înseamnă că desemnarea dlui Bergman în această funcţie va avea o reacţie pozitivă din partea Federaţiei Ruse. Dacă situaţia va rămânea neschimbată şi Igor Smirnov se va plimba liber pe la Tiraspol şi acoliţii lui, atunci probabil că această desemnare a dlui Bergman nu va avea rezultatul scontat.

***

Europa Liberă a încercat să afle şi opinia locuitorilor de rând din stânga Nistrului despre alegerea preşedintelui Republicii Moldova, după un provizorat de aproape trei ani de zile.

Tiraspol

Tiraspol

– Так у них же не президентская страна, поэтому вообще президент толком ничего не решает. Представительное лицо всего лишь государства перед другими странами. Соответственно, вопросы как решали до этого, так и будут решать независимо. А за президентом остается только автограф в конце. Единственное, что у них освободится время на разрешение других вопросов, особенно в последнее время вопросы этой встречи в формате 5+2 – может, что-то сдвинется с мертвой точки, каждый день что-то планируют, планируют, по телевизору показывают, показывают… Будем надеяться на лучшее.

– Я на самом деле не в курсе, из какой партии он выиграл... Если честно, надежда все-таки еще теплится, хотя последние годы показывают, что решение этой проблемы, мне кажется, затянется еще надолго очень.

– У них другая ориентация совершенно геополитическая. Не думаю, что для нас это будет положительный фактор. Мы уже третий десяток существуем, поэтому голова не должна болеть за Молдову. Соседи как должны жить? В мире, дружбе, с уважением друг к другу.

– Я не знаю, как это скажется конкретно в нашем случае, но я думаю, что какие-то решения будут приняты все-таки. Потому что когда появляется президент, он все равно что-то пытается изменить. Не знаю, в лучшую это сторону или в худшую

– За столько лет уже сколько их было… Что-то поменяется от этого? Вряд ли. Должны быть объективные причины, а не какая-то там личность конкретная. Вряд ли от человека конкретного зависит. Должно поменяться отношение российской элиты, скорее всего. Идеальным было бы включение в состав Украины, но это не реализуемо. Не будет согласия украинской элиты на такое, они слишком между собой воюют, не могут поделить.

– Я думаю, что наличие президента все-таки приведет к какому-то более серьезному решению, обязательно все-таки обе стороны должны прийти к наиболее трезвому решению, к какому-то компромиссу, чтобы прекратить вот эти все недопонимания и передряги, прежде всего, будет нам, обычным гражданам двух сторон, уютно.


Europa Liberă: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

***

Săptămâna trecută în Republica Moldova s-a aflat Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţi, Knut Vollebaek. Vizita s-a concentrat pe problemele legate de integrare, învăţământ, problemele lingvistice, şi pe situaţia din Găgăuzia şi Transnistria. La Tiraspol Knut Vollebaek nu este pentru prima dată, iar colega noastră Valentina Ursu l-a întrebat ce impresie i-au lăsat noile autorităţi şi dacă sunt acestea dispuse să elimine barierele impuse de vechea administraţie şcolilor cu predare în limba română?

Knut Vollebaek

Knut Vollebaek

Knut Vollebaek: „De fapt, chiar am avut o întâlnire cu opt directori de şcoală din regiunea transnistreană şi a fost una productivă. E de înţeles că se simt frustraţi, simt că foarte multe din problemele lor nu sunt luate în serios. Am discutat şi aceste aspecte. În acelaşi timp le-am spus că vizitele mele la Tiraspol au fost cele mai productive de până acum. Se simte schimbarea în aer şi şi sper că autorităţile din regiune sunt sincere atunci cînd spun că vor ca lucrurile să se schimbe şi caută oportunităţi pentru a dezvolta regiunea şi relaţia cu Chişinăul. Pentru că avem experienţă cred că am putea să ne implicăm şi noi pentru a facilita situaţia şcolilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Aceste şcoli moldoveneşti din stânga Nistrului au ajuns cu dosar la CEDO şi am înţeles că situaţia este foarte delicată. Credeţi că noile autorităţi din stânga Nistrului vor fi mai cooperante atunci cînd e vorba de respectarea drepturilor omului?

Knut Vollebaek:
„Cum am spus, am simţit o anumită deschidere în timpul vizitelor mele la Tiraspol şi văd că ei şi-au propus să îmbunătăţească lucrurile. Au fost create şi grupuri de lucru în domeniul educaţiei, deci sper că vor exista rezultate palpabile pentru şcolile cu predare în grafia latină din regiune.”

Europa Liberă: Faptul că au fost create aceste grupuri de lucru şi în domeniul educaţiei în ceea ce priveşte apropierea celor două maluri ale Nistrului, poate să aplaneze într-un fel situaţia?

Knut Vollebaek:
„Eu cred că foarte multe dintre aceste probleme sunt influenţate de politic, însă altele sunt practice şi pedagogice. Cu ajutorul unor asemenea Comisii aspectul politic poate fi divizat de cel practic. Pentru că situaţiile la care ne referim au loc într-un context politic dificil, scopurile propuse par greu de atins. Însă dacă am începe de la rezolvarea unor probleme practice cred că astfel ar putea îmbunătăţi încrederea între cele două maluri ale Nistrului. Acest lucru va demonstra că autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol vor să ajute copii din şcolile cu predare în grafia latină. Cred că ar fi şi un impuls pentru politicieni, care vor înţelege că pot fi atinse anumite rezultate.”

Europa Liberă: În calitate de Comisar OSCE pentru minorităţi Naţionale aţi promis asistenţă Republicii Moldova. În ce constă acest ajutor?

Knut Vollebaek:
„Noi nu participăm direct în negocierile în formatul „5+2”. Însă noi colaborăm cu misiunea OSCE din Republica Moldova. Noi putem să oferim unele sfaturi, să împărtăşim din experienţa noastră şi poate să realizăm unele proiecte pentru implementarea reformelor care sunt necesare pentru a crea un mediu multietnic şi multicultural în aceste şcoli. Noi avem o experienţă bogată în acest sens, am lucrat în ţările baltice cîţiva ani, lucrăm în Georgia, în Balcani. Desigur, fiecare conflict şi fiecare regiune este unică, însă în spatele acestei unicităţi sunt lucruri care pot fi învăţate şi vrem să le împărtăşim cu oamenii de la Tiraspol şi Chişinău.”

Europa Liberă: a declarat Europei Libere Knut Vollebaek, Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţi.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG