Linkuri accesibilitate

Studierea şi promovarea limbii de stat trebuie să fie printre primele în lista priorităţilor guvernului


Interviu cu Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţi Knut Vollebaek.

Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţi Knut Vollebaek a vizitat Republica Moldova între 13-16 martie. Vizita s-a concentrat pe problemele legate de integrare, învăţământ, problemele lingvistice, şi pe situaţia din Găgăuzia. Vollebaek a fost la Comrat şi Tiraspol, pentru convorbiri cu conducerile locale. Înaltul Comisar al OSCE al oferit un interviu în exclusivitate pentru Radio Europa Liberă, realizat de Valentina Ursu.

Europa Liberă: Acum un an aţi mai fost în Republica Moldova. Să vă întreb: cum vi se pare că se integrează minorităţile etnice în societatea moldavă, uşor, greu, cu probleme, cu mai puţine probleme?

Knut Vollebaek:
„Republica Moldova este o societate multietnică, desigur există provocări pentru a îmbunătăţi cooperarea interetnică, dar şi aspectul lingvistic nu este de neglijat. De asemenea, există conflictul transnistrean nesoluţionat şi particularităţile autonomiei Găgăuze. În multe privinţe, situaţia din Republica Moldova este una complexă. Simt că am progresat alături de autorităţi în a rezolva aceste probleme, văd din partea guvernului o dorinţă sinceră de a soluţiona problema reintegării ţării şi acum lucrăm pentru a dezvolta o strategie de reintegrare. Ne vom axa pe problemele lingvistice, de integrare, educaţie, etc. În guvern colaborăm cu o comisie specială, alături de care sperăm că lucrurile vor înainta. De asemenea, de mai mulţi ani am organizat cursuri de studiere a limbii de stat pentru funcţionarii publici din regiuni. Sper că eforturile noastre vor avea un efect pozitiv asupra cetăţenilor din Republica Moldova.”

Knut Vollebaek şi Valentina Ursu

Knut Vollebaek şi Valentina Ursu

Europa Liberă: Aţi vorbit Dvs despre această strategie şi guvernanţii de la Chişinău vorbesc despre nevoia unei strategii. Cum credeţi, a cui este vina că pe parcursul a 20 de ani un număr impunător de cetăţeni ai Republicii Moldova nu cunosc limba de stat?

Knut Vollebaek:
„De fapt, eu nu caut vinovaţi, nu aceasta este meseria mea. Eu încerc să caut soluţii, adică să inspir dar şi să stimulez puţin oamenii. La sigur sunt lucruri pe care le spun autorităţilor şi nu le dezvălui presei, dar simt că este nevoie de unele schimbări şi cred că este o dorinţă din partea Guvernului să facă acest lucru, desigur trebuie şi dorinţă din partea grupurilor minoritare. Însă din experienţa mea pot să vă spun că dacă studierea limbii de stat este accesibilă tuturor, apare şi interesul de a o studia.”

Europa Liberă: Eu îmi amintesc o şedinţă de guvern la care başcanul Găgăuziei, dl Formuzal cerea bani pentru studierea limbii române în UTA Găgăuzia. Credeţi că este explicabil faptul că un stat nu are bani pentru a aloca minorităţilor etnice să studieze limba de stat?

Knut Vollebaek:
„Eu nu cunosc prea bine situaţia bugetară a ţării şi trebuie să admit că Moldova este o ţară care are constrângeri bugetare, în acelaşi timp sunt de acord cu întrebarea dvs că studierea şi promovarea limbii de stat trebuie să fie printre primele în lista priorităţilor guvernului. Apropo, dacă tot vorbim despre başcanul Găgăuziei, el este absolventul programelor noastre de studiere a limbii de stat şi mi-a spus la un moment dat că este mulţumit de aceste cursuri.”

Europa Liberă: Europa Liberă a mers în autonomia Găgăuză şi spre surprinderea noastră foarte mulţi găgăuzi spuneau că nici nu le trebuie să studieze limba română, mai degrabă ar învăţa limba rusă. Cum vă explicaţi această stare de spirit?

Knut Vollebaek:
„Nu există o situaţie unică. Am cunoscut mai multe grupuri minoritare şi pot să vă spun că atunci cînd locuieşti într-o zonă izolată, cînd vorbeşti o limbă locală, la acel moment nu simţi nevoia să învenţi limba majorităţii. Încercăm să explicăm grupurilor minoritare şi în special liderilor că au nevoie să cunoscă limba de stat, în caz contrar îşi reduc şansele de a avea o viaţă mai bună. Oricum, este şi de datoria profesorilor să le explice elevilor de ce studierea limbii de stat este necesară.”

Europa Liberă: Şi mai gravă este situaţia este în stânga Nistrului, în regiunea transnistreană limba de stat a Republicii Moldova aproape că nu se învaţă, am avut şi aceste cazuri triste cu şcolile din stânga Nistrului care studiază în grafia latină. Aţi mers în Transnistria, ce stare de spirit aţi sesizat în regiune?

Knut Vollebaek:
„De fapt, chiar am avut o întâlnire cu opt directori de şcoală din regiunea transnistreană şi a fost una productivă. E de înţeles că se simt frustraţi, simt că foarte multe din problemele lor nu sunt luate în serios. Am discutat şi aceste aspecte. În acelaşi timp le-am spus că vizitele mele la Tiraspol au fost cele mai productive de până acum. Se simte schimbarea în aer şi şi sper că autorităţile din regiune sunt sincere atunci cînd spun că vor ca lucrurile să se schimbe şi caută oportunităţi pentru a dezvolta regiunea şi relaţia cu Chişinăul. Pentru că avem experienţă cred că am putea să ne implicăm şi noi pentru a facilita situaţia şcolilor cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Aceste şcoli moldoveneşti din stânga Nistrului au ajuns cu dosar la CEDO şi am înţeles că situaţia este foarte delicată. Credeţi că noile autorităţi din stânga Nistrului vor fi mai cooperante atunci cînd e vorba de respectarea drepturilor omului?

Knut Vollebaek:
„Cum am spus, am simţit o anumită deschidere în timpul vizitelor mele la Tiraspol şi văd că ei şi-au propus să îmbunătăţească lucrurile. Au fost create şi grupuri de lucru în domeniul educaţiei, deci sper că vor exista rezultate palpabile pentru şcolile cu predare în grafia latină din regiune.”

Europa Liberă: Faptul că au fost create aceste grupuri de lucru şi în domeniul educaţiei în ceea ce priveşte apropierea celor două maluri ale Nistrului, poate să aplaneze într-un fel situaţia?

Knut Vollebaek:
„Eu cred că foarte multe dintre aceste probleme sunt influenţate de politic, însă altele sunt practice şi pedagogice. Cu ajutorul unor asemenea Comisii aspectul politic poate fi divizat de cel practic. Pentru că situaţiile la care ne referim au loc într-un context politic dificil, scopurile propuse par greu de atins. Însă dacă am începe de la rezolvarea unor probleme practice cred că astfel ar putea îmbunătăţi încrederea între cele două maluri ale Nistrului. Acest lucru va demonstra că autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol vor să ajute copii din şcolile cu predare în grafia latină. Cred că ar fi şi un impuls pentru politicieni, care vor înţelege că pot fi atinse anumite rezultate.”

Europa Liberă: În calitate de Comisar OSCE pentru minorităţi Naţionale aţi promis asistenţă Republicii Moldova. În ce constă acest ajutor?

Knut Vollebaek:
„Noi nu participăm direct în negocierile în formatul „5+2”. Însă noi colaborăm cu misiunea OSCE din Republica Moldova. Noi putem să oferim unele sfaturi, să împărtăşim din experienţa noastră şi poate să realizăm unele proiecte pentru implementarea reformelor care sunt necesare pentru a crea un mediu multietnic şi multicultural în aceste şcoli. Noi avem o experienţă bogată în acest sens, am lucrat în ţările baltice cîţiva ani, lucrăm în Georgia, în Balcani. Desigur, fiecare conflict şi fiecare regiune este unică, însă în spatele acestei unicităţi sunt lucruri care pot fi învăţate şi vrem să le împărtăşim cu oamenii de la Tiraspol şi Chişinău.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG