Linkuri accesibilitate

Interviu cu Loretta Hrandabura, adjuncta ministrului educației de la Chişinău.

Europa Liberă: Sunt mulţi doritori, care vor să obţină cetăţenia Republicii Moldova?

Loretta Handrabura:
„În jur de 400 de persoane au dobândit cetăţenia în ultimii vreo 5-6 ani. Pentru anul acesta s-au înscris 42 de persoane din ţări foarte diferite. Avem din ţările ex-sovietice - Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan, Georgia, Rusia, Ucraina, chiar şi România. Dar ponderea cea mai mare o constituie persoanele din Siria, Kuweit, Palestina, Iordania, Congo, Egipt.”

Europa Liberă: Sunt studenţi care îşi fac studiile aici sau absolvenţi ai instituţiilor din Republica Moldova?

Loretta Handrabura:
„Sunt două categorii - studenţii, care fie au învăţat la Universitate tehnică sau agrară. Dar cea mai mare parte sunt căsătoriți, din câte am observat cu moldovence, cu rusoaice, în mediul rural se află foarte mulţi, Teleneşti, Sângerei. Desigur că ponderea cea mai mare este totuşi pe Chişinău şi probabil că asta îi şi determină să facă alegerea pentru cetăţenia Republicii Moldova.”

Europa Liberă: O condiţie ca să obţină cetăţenia Republicii Moldova trebuie să cunoască limba. Îi întrebaţi ce limbă e scris în Constituţie, pe asta o vorbeşti? Sau cum?

Loretta Handrabura: „Eu m-am bucurat când unul din candidaţi, actualmente profesor de informatică şi sport în Pepeni, Sângerei, absolvent al Universităţii Tehnice, a făcut dovada unei cunoaşteri profunde a Constituţiei şi mai mult ca atât. Zice: eu cunosc, ştiinţific e demonstrat că e limba română, dar în Constituţie apare cu totul altceva şi sunt într-o dilemă. Cei care au făcut facultatea în română, o stăpânesc mult mai bine, mai merg la cursuri suplimentare. Sunt mulţi care au făcut facultatea în rusă sau au soţii vorbitoare de limba rusă şi atunci mai apropiată le este limba rusă. Dar fac eforturi şi dacă fac dovada că stăpânesc limba de stat a Republicii Moldova, trec proba prin admis-respins şi atunci pot deveni cetăţeni cu drepturi depline ai Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Şi totuşi, doamnă Handrabura, am observat că stăpânesc limba română aşa, un pic. Foarte mulţi dintre ei nu prea au vărsat sudori ca s-o însuşească.

Loretta Handrabura:
„Situaţia este diferită, de la caz la caz, eu n-aş generaliza.”

Europa Liberă: Cum le puneţi notele?

Loretta Handrabura:
„Nu este notă. Evaluare se face prin admis şi respins, conform unor item. Ei la proba de română fac dovada că ştiu să citească, să reproducă un text, să poarte o discuţie pe orice subiect economic, politic şi social şi să scrie. Deci, competenţă scrisă, competenţă într-adevăr auditivă a limbii, de lectură a limbii. Am mai văzut anumite tendinţe, deja i-am rugat pe membrii comisiei timp de 10 zile să analizeze foarte pertinent Regulamentul de evaluare de care ne conducem noi ca bază normativă, să-l îmbunătăţim şi aceasta ne va permite să îmbunătăţim şi calitatea testelor, aşa încât ca Regulamentul de evaluare a cunoaşterii limbii de stat să corespundă cu Regulamentul de cunoaştere a limbii, care a fost promovat anul trecut în legătură cu faptul că cei care solicită permis de şedere de asemenea trebuie să stăpânească limba română. Este un regulament deja mai bun, mai avansat şi testul deja denotă o evaluare mai profundă. Mai mult ca atât: noi am şi anticipat - un grup de autori au elaborat teste de evaluare la limba română foarte explicite. Prin conţinutul testului viitorul cetăţean al Republicii Moldova sau candidatul descoperă o informaţie adiţională despre cultura Republicii Moldova, despre istoria Republicii Moldova. Fiindcă vedeţi că la noi, spre deosebire de alt ţări, nu este şi proba de cunoştinţe a istoriei şi a geografiei, cum este, spre exemplu, în Elveţia unde eu am stat şi ştiu că aveau mari bătăi de cap colegii români, care şi-au dobândit cetăţenia. De aceea atâta timp cât noi mergem pe această abordare de evaluare a prevederilor cunoştinţelor Constituţiei şi a limbii de stat să înglobăm în aceste probe cel puţin o informaţie despre trecutul istoric al acestei ţări, valorile culturale de astăzi.”

Europa Liberă: Dumneavoastră spuneaţi ceva mai devreme că unii dintre ei sunt căsătoriţi cu neveste vorbitoare de limbă rusă. Vă întreb: ei vorbesc şi vin să susţină examenul în limba rusă, sau totuşi insistaţi ca examenul să fie în limba română?

Loretta Handrabura:
„Regulamentul prevede expres că proba de cunoştinţe şi competenţă lingvistică este la limba de stat, limba română.”

Europa Liberă: Şi nu insistă ei?

Loretta Handrabura:
„Nu, desigur. Eu vreau să vă zic că ei sunt foarte conştienţi. E adevărat că cei care sunt în mediile rurale şi învaţă limba română mai mult într-un cadru neformal, adică nu într-o instituţie sau la cursuri, desigur că stăpânesc un limbaj colocvial, nu o limbă literală. Vocabularul lor este mai mult cu cuvinte de la ţară, de exemplu, decât al foştilor studenţi, care desigur fac dovada că s-au integrat lingvistic într-un mediu literar românesc.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG