Sprijin european pentru încrederea la Nistru

Delegaţia Uniunii Europene împreună cu Biroul pentru Reintegrare au anunţat astăzi deschiderea unui al doilea proiect de consolidare a încrederii între Chişinău şi Tiraspol care va fi finanţat de către Uniunea Europeană în următorii patru ani cu 12 milioane de euro. Un alt milion va fi oferit prin cadrul PNUD. Liliana Barbăroşie s-a interesat pe ce ar vrea finanţatorii să cheltuiască mai bine aceşti bani, astfel încât efortul de apropiere a celor două maluri ale Nistrului prin prisma cetăţeanului simplu să continue în cel mai eficient mod.

Un foarte important aspect care ar trebui fortificat ar fi, potrivit ambasadorului Dirk Schuebel, cel legat de o mai bună comunicare cu publicul. Când în cadrul programului anterior, ce-i drept cu o durată mai scurtă şi un buget mult mai restrâns, se inaugura un apeduct într-o localitate din regiunea transnistreană, îşi aminteşte ambasadorul, la eveniment erau prezente foarte multe camere de luat vederi. Nici un post de televiziune nu a difuzat însă ştirea. Ba mai mult, autorităţile de la Tiraspol şi-au asumat ulterior noul apeduct, fără a pomeni un cuvânt despre programul de consolidare a încrederii:

„Chiar dacă nu am avut posibilitate să realizăm proiecte prea mari, am reuşit printre altele să renovăm câteva grădiniţe, să construim un apeduct şi să dotam spitalul de transfuzie a sângelui din regiune. Acum, că dispunem de mai multe fonduri, putem face mai mult şi pentru îmbunătăţirea comunicării. Mizăm foarte mult, dar chiar foarte mult pe noile autorităţi de la Tiraspol. Sperăm să fie mai deschise pentru acest gen de cooperare ca să reuşim împreună să ajutăm oamenii din acea regiune şi din zona de securitate”, a declarat Dirk Schuebel.

Prioritare vor fi totuşi proiectele ce ţin de dezvoltarea afacerilor, a transportului, a sectorului vamal, a mediului ambiant, a infrastructurii sociale şi a societăţii civile.

Eugen Carpov, vice-premierul pentru reintegrare, explică cum anume vor fi acestea selectate:

„Dorim ca fiecare proiect care va fi implementat să aibă o componentă de interconexiune între malul drept şi malul stâng, astfel încât fiecare acţiune întreprinsă să aducă împreună reprezentanţi şi de la Tiraspol, şi de la Chişinău. Acordul s-a semnat din ianuarie, iar de astăzi este funcţional. Sigur că subiecte care ţin de liberă circulaţie, transport vor face parte din aceste măsuri de consolidare a încrederii. Ne preocupă şi libera circulaţie a cetăţenilor dintre Chişinău şi Tiraspol, dar aici este nevoie de o decizie fermă şi de o voinţă politică a celor de la Tiraspol.”

Din 2009, când Uniunea Europeană şi PNUD au început să sprijine financiar măsurile de consolidare ale încrederii între Chişinău şi Tiraspol, sperându-se astfel pe o grăbire a soluţionării politice a conflictului, programul s-a ciocnit nu o dată de reticenţa autorităţilor de la Tiraspol. Unii experţi economici îi reproşează, pe de altă parte, şi Chişinăului că a întreprins uneori acţiuni de natură să şubrezească această încredere, fiind invocat bunăoară exemplul introducerii recente a unor reguli noi la importurile de peste Nistru chiar în momentul în care noul lider transnistrean, Evgheni Şevciuk, anula taxa vamală de 100 de procente la importul produselor moldoveneşti.