Linkuri accesibilitate

În Moldova, numai trei nevăzători dintr-o sută au un loc de muncă.


În Republica Moldova sunt peste 9 mii de nevăzători. Cel mai greu pentru ei este să-şi găsească o slujbă, or datele Societăţii Orbilor arată că doar 300 de persoane cu deficienţe vizuale au un loc de muncă. Diana Răileanu a insistat să afle ce obstacole apar în calea unui nevăzător atunci cînd încearcă să îşi caute de lucru:

Victor Turculeţ

Victor Turculeţ

Persoanele nevăzătoare din Republica Moldova au foarte puţine şanse să câştige un venit stabil şi să ducă o viaţă decentă. La această concluzie am ajuns după o discuţie cu Victor Turculeţ din satul Valea Trăisteni, raionul Nisporeni. Victor şi-a pierdut vederea în urmă cu 10 ani. Dacă până atunci era solicitat de angajatori, nevăzător fiind a simţit pe propria piele ce înseamnă să fii „un om al nimănui”:

„Cît vezi, te vede lumea, aşa spune proverbul. Cît am fost sănătos şi puteam să muncesc, dă mă rog, era bine, dar acum nu prea se uită la mine. Acum, de exemplu, sunt nevăzător de grupa I, şi nu primesc ajutor social pentru că mi-au spus că trăiesc bine.”

Europa Liberă: Care este venitul dvs. lunar?

„Ce venit? Din 1200 de lei trebuie să întreţin copii la şcoală. Da eu acasă îmi fac lucrările, mă ocup cu moara, am vite, animale. Băieţii mă ajută.”

Înţelegînd că nu are de la cine aştepta ajutor, Victor Turculeţ a decis să deschidă o moară de măcinare a cerealelor pentru hrana animalelor. Banii speră să-i obţină de la Centrul de Susţinere a Businessului pentru Nevăzătorii din Republica Moldova, cu susţinerea financiară a Institutului Bartimaeus din Olanda:

„Dacă am văzut că vederea e slabă, mi-am zis că trebuie să mă ocup cu ceva şi la copiii să le dau şi ei să aibă ce face.”

Europa Liberă: Aţi încercat până acum să lucraţi la această moară?

„Da”

Europa Liberă: Şi vă aduce venit?

„Ei... cît să nu murim de foame.”

Europa Liberă: Oamenii din sat cum au reacţionat la ideea dvs?

„S-au bucurat cînd au auzit că am să iau aşa moară şi am găsit aşa ajutor. Din grant, cum am înţeles, jumătate doar trebuie să îl întoarcem. Deci, ne convine.”

Europa Liberă: De ce sumă aţi avea nevoie?

„Am avea nevoie de 20 de mii de lei şi este real să-i găsim.”

Vasile Carp

Vasile Carp

O parte dintre patronii moldoveni în continuare cred că o persoană cu dizabilităţi nu poate îndeplini munci calificate. De această părere este preşedintele organizaţiei teritoriale a societăţii orbilor din raionul Călăraşi, Vasile Carp:

„E foarte greu să angajezi la lucru un nevăzător în organizaţii. Angajatorii spun: „Eşti nevăzător, eu nu vreau să răspund pentru tine.” Nevăzătorii noştri sunt disperaţi pentru că nu au unde se angaja în câmpul muncii. Pe timpuri, cînd era în Călăraşi filiala de la Lumintehnica, nevăzătorii care doreau activau acolo. Acum s-a distrus totul şi au rămas oamenii pe drumuri, ca şi în Chişinău şi în toate raioanele.”

Centrul de Susţinere a Businessului pentru Nevăzători oferă astăzi instruire persoanelor cu deficienţe vizuale, care vor să-şi găsească o slujbă. Am întrebat-o pe reprezentanta Centrului, Lilia Doibani, în ce domenii se pot angaja nevăzătorii?

Lilia Doibani

Lilia Doibani

„În primul rînd, meseria de maseor o fac foarte bine. De exemplu, în lumea de afară ei sunt foarte recunoscuţi. În România sunt apreciaţi cei nevăzători mai mult decît cei văzători, pentru că au foarte bine dezvoltat simţul tactil. La noi în ţară puţini sunt promovaţi şi puţin sunt cunoscuţi. O altă meserie ar fi ambalarea, nu e o problemă să ambaleze pentru ei e foarte uşor. De asemenea, îşi pot găsi de lucru în call center-uri, nu e o problemă pentru ei să discute la telefon, să facă vânzări sau să dea informaţii.”

Lilia Doibani, spune că acceptând un angajat cu anumite deficienţe fizice, patronii, pe lângă un avantaj de imagine, se aleg cu un subaltern fidel locului de muncă. Pentru că, de obicei, persoanele cu dizabilităţi muncesc la maxim pentru a demonstra angajatorului că îşi merită slujba şi foarte rar încearcă să îşi găsească alt loc de muncă.
XS
SM
MD
LG