Republica Moldova are în sfârşit un candidat pentru funcţia de şef al statului, un candidat de succes, de această dată, cum dau asigurări liderii Alianţei pentru Integrare Europeană. Cât de limpede este, însă, sub aspect juridic această nouă situaţie, ca să nu fie afectată sau compromisă în vreun fel şi tentativa din 16 martie de alegeri prezidenţiale? Vom discuta în această dimineaţă cu expertul în drept constituţional, Vitalie Catană.
Europa Liberă: Conclavul liderilor Alianţei au spus ieri „avem un candidat”, şi este vorba de Nicolae Timofti, actualul judecător şi preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. În privinţa domniei sale lucrurile par a fi limpezi - înregistrat deja în calitate de candidat, dl Timofti pare să aibă şanse realiste să se bucure de votul a cel puţin 61 de deputaţi. Dar, cum în Republica Moldova de cele mai multe ori nimic nu este ce pare, rămân nelămurite până la capăt mai multe aspecte juridice care diluează optimismul celora care cred că, uite, a venit şi deznodământul.
În primul rând, ce fel de alegeri vor fi la 16 martie, repetate sau ordinare, după ce precedentele au fost invalidate din cauza unei proceduri viciate?
Europa Liberă: Totuşi, vreau să insist. Sigur că până la urmă Curtea Constituţională va confirma sau nu va confirma noul preşedinte, dar nu va fi cumva târziu? Nu este important să se stabilească acest lucru acum când de fapt se decide un lucru foarte important? Nu să ajungem din nou la Curtea şi ea să zică: staţi, copii, că aţi făcut o boroboaţă iarăşi şi nu este valabil ce aţi făcut…
Vitalie Catană: „Eu cred că nu se va întâmpla acest lucru şi, dacă vreţi, pot da următoarea interpretare. În opinia mea, ar trebui să fie de fapt momentul în care se reiau nişte alegeri repetate. Din punctul meu de vedere, nu este o problemă dacă, eu am auzit opinii, apropo, că ar trebui să se reia alegeri repetate şi că…”
Europa Liberă: Preşedintele Curţii, de exemplu, spunea într-un interviu la acest microfon că „se fac foarte multe speculaţii în acest sens” şi că „situaţia este una extrem de simplă”, ar trebui pur şi simplu citite hotărârile Curţii Constituţionale, deşi nu-mi prea dau seama ce hotărâri şi ce ar presupune acestea explicit…
Vitalie Catană: „E simplu de spus să iei hotărârile Curţii Constituţionale. Dar tocmai hotărârile Curţii Constituţionale nu dau lămurirea foarte clară a acestui lucru. Eu nu sunt din cei care vreau neapărat să contest eventualele alegeri şi să vin cu interpretări din astea care torpilează alegerile. Eu consider că alegerile vor fi legitime.
Problema în momentul acest este ce fel de alegeri avem? Dar oricare ar fi aceste alegeri, fie repetate, fie reluate de la alt capăt, eu cred că pot avea loc. Şi dacă va fi ales, repet, dacă suntem în situaţia unor alegeri repetate (pentru că aici am auzit de fapt nişte interpretări de la nişte persoane, de altfel mai puţin jurişti, eventual ingineri sau fizicieni, - şi am văzut pe de altă parte jurişti care se exprimă cu foarte multă circumspecţie şi de fapt mulţi se abţin să vorbească - eu am curajul să spun că din punctul meu de vedere ar trebui să aibă loc nişte alegeri repetate de fapt noi. Noi, pentru că anterioarele urmând logica Curţii Constituţionale, noi pentru că suntem la un nou început.
Deci eu cred că se poate veni cu noi persoane, deşi aici am auzit interpretări că ar trebui reluate eventuale alegeri repetate repetând procedura cu persoana şi candidatura domnului Lupu. Păi, aicea este din punctul meu de vedere problema: având în vedere că este vorba despre alegeri repetate, din punctul meu de vedere Parlamentul are dreptul să reia procedura de vot cu o altă candidatură, pentru că, poate cei care nu sunt jurişti nu cunosc, dar în mod normal ceea ce înseamnă alegeri repetate nu e în înţelesul legii cu privire la alegerea preşedintelui, este ceva diferit decât alegerile repetate în sensul pe care îl dă codul electoral în alegerile comune.”
Europa Liberă: Şi nu ar fi important să se stabilească acest lucru acum, când pornim la drum?
Vitalie Catană: „Eu cred că Parlamentul, având în vedere acest vid legal creat şi în care Parlamentul îşi are motivare în hotărârea Curţii din februarie 2011, când Parlamentul a evitat să vină cu o calificare a legilor care au loc, pentru a evita nişte riscuri. Eu presupun că Parlamentul va merge cu preşedintele ales la Curtea şi Curtea este cea care va decide cu privire la legitimitatea alegerilor şi va da şi o interpretare post factum a acestor alegeri, în opinia mea care ar trebui să fie alegeri repetate, deşi am auzit opinii că sunt alegeri care încep de la capăt.”
Europa Liberă: Până atunci, alegătorul simplu va spune, pe bună dreptate, aşa cum înţelege el, că cei care produc legi s-au încurcat în aceste legi şi nu mai reuşesc să le dea de capăt…
Vitalie Catană: „Aici, n-aş da vina numai pe Parlament, pentru că suntem într-o situaţie în care e o problemă care porneşte de la acel articol 78 care stabileşte acea majoritate de trei cincimi, care din punctul meu de vedere distorsionează oricum o regulă democratică care se cheamă regula majorităţii şi aici Parlamentul are un mare atu: să dea acestui articol o calificare adecvată şi să meargă mai departe.”
Europa Liberă: Preşedintele este ales pentru patru ani. Componenţa acestui Parlament va pleca peste doi, cu aproximaţie. Vedeţi această situaţie ca „normală”, în sensul că o majoritate alege un preşedinte, iar apoi acest preşedinte să fie acceptat şi recunoscut de o altă majoritate, poate radical diferite şi cu atitudine radical deosebită faţă de şeful statului, care îşi va urma competenţele, nu?
Vitalie Catană: „Da, Preşedintele care urmează să fie ales are un mandat pentru patru ani. Acea discuţie cu privire la durata mandatului mi se pare inutilă, pentru că preşedintele eventual ales nu poate fi limitat în ceea ce priveşte durata mandatului. Dacă eventual există o înţelegere politică în ceea ce priveşte durata mandatului între preşedintele ales şi durata mandatului, această înţelegere nu are decât o valoare politică. Şi dacă preşedintele va considera că trebuie să-şi dea demisia, aceasta nu va însemna altceva decât că vom fi în prezenţa unui act unilateral de voinţă şi nimic mai mult.
Este adevărat că, într-un fel, modul în care se decide eventuala schimbare de guvernare un pic se distorsionează, dar asta este, asta avem, nu e cazul doar a Republicii Moldova, unde un preşedinte participă cu o jumătate de mandat la guvernarea unei majorităţi şi după aceasta o altă majoritate în Parlament aleasă la mijlocul mandatului. Asta este. Constituţia nu interzice acest lucru. Noi e adevărat am fost în situaţia în care Parlamentul şi Preşedintele întotdeauna erau la început de mandat, pentru că aşa erau ciclurile electorale decise. Dar în momentul în care ele au fost schimbate, suntem într-o situaţie inedită, în care preşedintele va fi în situaţia în care să fie în funcţie cu un Parlament cu un mandat în jur de doi ani şi un viitor Parlament cu un mandat iar de doi ani. De aceea nu văd nici o problemă. Problema este una iarăşi strict politică în ceea ce priveşte stabilirea viitoarei guvernări, mai exact a Guvernului pentru că Preşedintele participă la numirea Guvernului.”
Europa Liberă: În ce mod poate pleca din post un preşedinte? Există proceduri clare în acest sens, dacă se va ajunge la o înţelegere politică să plece toţi împreună de pe scena politică la un moment dat?
Vitalie Catană: „Trebuie să existe o modalitate de două treimi care să-i ceară preşedintelui să plece, să vină cu un motiv foarte întemeiat pentru a motiva o decizie care se cheamă „procedura de impeachment”, o procedura mai greu de realizat. Altfel, preşedintele repet are mandat de patru ani şi nimic nu-l poate împiedica să-l ducă până la capăt.”
Europa Liberă: De bună voie poate pleca?
Vitalie Catană: „Dacă dânsul vine şi-şi prezintă demisia, o poate face, dar asta doar ca un act unilateral de voinţă, nimic mai mult.”
Europa Liberă: Dacă, de exemplu, Parlamentul va decide limitarea competenţelor preşedintelui, în numele unui regim parlamentar, acest lucru îl va viza şi pe actualul şef de stat sau consecinţele vor începe cu cel care îl va urma pe dl Timofti, de exemplu, dacă va fi ales acum?
Vitalie Catană: „Asta va trebui de stabilit prin legea prin care să se vină cu modificarea atribuţiilor preşedintelui şi asta nu poate fi decât o lege constituţională. Eu am auzit această discuţie privind „regula jocului care nu se schimbă în timpul jocului”. Din păcate mulţi jurişti şi comentatori ai vieţii politice o confundă cu principiul neretroactivităţii legii.
Eu pot să spun că legea se aplică din momentul în care ea va fi în vigoare, repet, prin decizia Parlamentului, prin legea prin care va fi modificată Constituţia şi doar atât. Această regulă care este stipulată în ceea ce Comisia de la Veneţia numeşte „Bune practici în domeniul electoral” nu are o altă valoare decât cea de recomandare şi nu poate avea vreun efect în ceea ce priveşte atribuţiile preşedintelui. Repet, aşa cum va stabili Parlamentul în acest mod vor fi reglementate şi atribuţiile Preşedintelui, fie din momentul în care este legea adoptată, fie din momentul în care eventual noul preşedinte va intra în funcţie.”
