Linkuri accesibilitate

Pentru moment procedura de alegere a şefului statului nu ar trebui să fie afectată de sesizarea deputatului Godea


Interviu cu Alexandru Tănase, preşedintele Curții Constituționale.


Europa Liberă: Să vărsăm un pic de lumină asupra alegerilor care urmează să aibă loc în Parlament, alegeri prezidenţiale pe dată de 16 martie. Ce fel de alegeri vor fi repetate, noi sau alegeri ordinare?

Alexandru Tănase: „Se fac foarte multe speculaţii în acest sens. Din puctul meu de vedere situaţia este una extrem de simplă, urmează ca toţi cei care utilizează procedura şi fac parte din procedură să respecte atît prevederile constituţionale, cît şi cele legale, ţinînd cont de hotărîrile Curţii Constituţionale care au fost pronunţate pe marginea acestui subiect.”

Europa Liberă: Cineva dintre deputaţi ar avea dreptul să contesteze legalitatea acestor alegeri din Parlament a preşedintelui ţării?

Alexandru Tănase:
„Orice deputat este liber să conteste orice act normativ adoptat de Parlament. Vă amintesc că şi în cazul tentativei precedente de alegere a şefului statului un parlamentar a fost cel care a invocat neconstituţionalitatea hotărîrii Parlamentului prin care a fost validat acel scrutin de alegere a preşedintelui. Asta înseamnă că deputaţii sunt liberi să facă acest exerciţiu. Noi ca şi Curte Constituţională vom verifica respectarea procedurii de alegere a şefului statului şi după caz, sigur că vom adopta o hotărîre. Eu pot să vă spun un singur lucru, Curtea Constituţională este instituţia abilitată prin norma constituţională şi legală să valideze sau să invalideze alegerea şefului statului. În cazul în care acest exerciţiu care a fost anunţat astăzi de partidele politice din majoritatea parlamentară va fi finalizat fie cu alegerea şefului statului, fie că cu nealegerea şefului statului, Curtea Constituţională evident că va veni cu o soluţie.”

Europa Liberă: Domnule Tănase, sunt voci care spun că în eventualitatea alegerii şefului statului Preşedintele ar trebui să sesizeze Curtea Constituţională referitor la uzurparea sau neuzurparea puterii în stat.

Alexandru Tănase:
„Republica Moldova este o ţară democratică, voci sunt şi vor fi diferite atîta timp cît va fi democraţie. Nu cred că este cazul acum, din poziţia de preşedinte a Curţii Constituţionale să dau eu calificarea acestor voci. Fiecare îşi expune punctul său de vedere, fiecare are propria viziune asupra acestei probleme. Din păcate criza politică cu care s-a confruntat Republica Moldova de fiecare dată cînd trebuia ales şeful statului mereu a generat fie adresări la Curtea Constituţională, fie contestări, sesizări care au pus Curtea în situaţia să dea soluţii. Toate hotărîrile Curţii Constituţionale care s-au pronunţat fie în privinţa articolului 78 din Constituţie, fie în probleme conexe cu acest articol sunt extrem de clare şi nu ridică nici un fel de dubii privind modul de aplicare a lor.”

Europa Liberă: Actualmente la Curtea Constituţională există sesizări care ar ţine de depăşirea situaţiei crizei politice din ţară?

Alexandru Tănase:
„Curtea Constituţională are înregistrată o singură sesizare care este în conexiune cu procedura de alegere a şefului statului şi este vorba despre sesizarea deputatului Godea, este vorba despre contestarea anumitor modificări care au fost introduse de Parlament în Legea privind procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. Dar dacă pe data de 16 martie, hai să zicem aşa, va avea loc acest exerciţiu, oricum această sesizare nu va fi examinată pînă pe 16, ceea ce înseamnă că chiar şi un eventual test negativ al corespunderii cu norma constituţională al acestor modificări nu ar trebui să afecteze pentru moment procedura de alegere a şefului statului.”

Europa Liberă: E legitimă totuşi procedura alegerii a şefului statului pentru că PCRM rămîne pe poziţii, nu va recunoaşte viitorul preşedinte şi cere dizolvarea legislativului.

Alexandru Tănase:
„În calitate de preşedinte a Curţii Constituţionale eu nu doresc să intru în polemici juridice cu opoziţia parlamentară. Vreau să spun doar atît, că opoziţia este o instituţie fundamentală a unui sistem democratic, ei au dreptul la propriul lor punct de vedere, au dreptul să nu fie deacord cu alegerea şefului statului. Eu cred că însăşi, mă rog, acea opţiune politică de a nu recunoaşte, politic mă refer, nu juridic, alegerea şefului statului face parte din acelaşi set de drepturi şi libertăţi democratice pe care le are o opoziţie într-o societate democratică. ”

Europa Liberă: Ce se întîmplă dacă opoziţia nu mai participă la lucrările legislativului?

Alexandru Tănase:
„Iarăşi este dreptul parlamentarilor să nu participe la lucrările Parlamentului, consecinţele în acest sens nu pot fi cuantificate sau calculate prin prisma normei juridice, este vorba de o acţiune politică, nu este Republica Moldova unica ţară unde opoziţia recurge la asemenea modalităţi de protest politic, cum ar fi boicotarea şedinţelor Parlamentului. Atîta timp cît acţiunile care au loc în ultimul timp în Republica Moldova din partea opoziţiei nu au o natură violentă, nu subminează ordinea constituţională, ele fac parte din acel arsenal de instrumente politice care, de fapt, sunt la îndemîna opoziţiei nu doar în Republica Moldova, dar cred că şi în alte state. Vreau să vă amintesc că şi după alegerile din 2009 din aprilie, opoziţia parlamentară de la acea vreme, care acum este majoritatea constituţională la fel nu a recunoscut legitimitatea acestor alegeri. Asta nu înseamnă încă nimic din punct de vedere legal ca şi consecinţă juridică, este vorba de un mesaj mai mult politic, cel puţin aşa îl înţeleg eu.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG