Rusia şi Azerbaigian negociază termenii acordului de închiriere de către Moscova a stației radar de la Gabala. Ea nu are o valoare militară pentru Rusia, dar îi permite acesteia să-şi mențină prezența fizică pe teritoriul azer. În acelaşi timp însă, autoritățile de la Baku ar putea să mărească prețul cooperării lor militare cu Moscova, se spune într-o analiză Stratfor Commentary, pe care o prezentăm aici în traducerea lui Lucian Ştefănescu
Se relatează că cele două țări au înregistrat „un oarecare progres” în rezolvarea disputei lor cu privire la contractul de închiriere de către Moscova a terenului unde este amplasat radarul de avertizare rapidă de tip Daryal, contract care expiră la 24 decembrie.
Cu toate acestea, potrivit unui articol publicat de „Kommersant” în februarie, e posibil ca Azerbaigianul să vrea să mărească chiria anuală de la 7 milioane la 300 de milioane de dolari, iar surse de la ministerul rus al apărării au declarat pentru „Kommersant” că azerii trebuie să micşoreze prețul, în caz contrar Rusia se va retrage din acest acord.
Stația radar de la Gabala nu are o valoare militară deosebită pentru ruşi, dar serveşte ca prezență fizică şi ca unealtă de strângere de informații pentru Moscova. Dar Baku are nevoie de o echilibrare a situației sale în fața vecinilor mai mari şi mai puternici, şi e într-o poziție care îi permite să ridice prețul cooperării sale militare cu Rusia
Rolul radarului dela Gabala în revigorarea Rusiei
Negocierile legate de închirierea radarului de la Gabala au loc pe fundalul revigorării militare a Rusiei la periferiile sale. Menținerea şi întărirea bazelor şi instalațiilor sale militare în fostul său teritoriu sovietic fac parte din efortul de reafirmare de sine al Moscovei.
Rusia a negociat baze militare cu câteva din republicile din fosta URSS, cum ar fi Kîrgîstan (unde Rusia vrea să construiască o a doua bază militară), Tadjikistan (unde încearcă să extindă un contract de închiriere pentru o bază militară la 49 de ani) şi în Armenia (unde a extins deja un asemenea contract, în 2010).
Prezența militară a Rusiei nu e la fel de puternică în toate fostele republici sovietice, iar în Azerbaigian ea se reduce la radarul de la Gabala. Acest radar este operațional din 1985, şi a fost unul din cele opt radare principale ale Complexului de Apărare Antirachetă din Uniunea Sovietică. Autoritățile de la Baku au revendicat stația radar la declararea independenței țării lor, şi au început să o închirieze Moscovei din 2002. Rusia s-a arătat doritoare să modernizeze stația, care supraveghează o zonă ce cuprinde India şi întregul Orient Mijlociu.
Negocierile legate de extinderea contractului de închiriere au început la mijlocul lui 2011, dar până acum nu s-a ajuns la o înțelegere din cauza problemei prețului. În timpul convorbirilor, Azerbaigianul a părut că vrea să respingă cele 7 milioane de dolari anual plătite de Rusia în ultimii 10 ani. În noiembrie 2011, adjunctul ministrul azer de extere Araz Azimov a spus că actuala chirie plătită de Rusia e insuficientă, şi că ea ar trebui mărităl a câteva sute de milioane de dolari. Nu se cunosc detaliile actualelor negocieri, dar potrivit unei oficialități ruse citate în articolul publicat de „Komersant” în februarie, Baku ar fi cerut pe neaşteptate 300 de milioane de dolari, după ce în decembrie 2011 ceruse 150 de milioane (şi înainte de asta se zvoneşte că ar fi cerut doar 15). Nu există probe care să să dovedească acuratețea acestor cifre, dar e clar că azerii vor bani mai mulți.
Poziția Rusiei
Deşi stația radar de la Gabala foloseşte unui scop militar, Rusia are sisteme radar mult mai sofisticate în alte părți. Spre exemplu, radarul de clasa Voronej, care va fi în curând operațional la Armavir, Marea Neagră, reprezintă un avans tehnologic considerabil față de mai vechile radare de tip Nipru sau Daryal. Pentru Rusia, chiria pentru radarul de la Gabala şi tehnologia lui perimată nu merită din punct de vedere financiar.
Cu toate acestea are sens din punct de vedere geopolitic, pentru că Gabala oferă Rusiei o prezență fizică în Azerbaiian, țară unde ruşii au o prezență miliară slabă, în comparație cu Armenia sau Georgia din vecinătate. Accesul la Gabala oferă de asemenea Rusiei o unealtă pentru aabordarea altor actori internaționali, cum ar fi Statele Unite. Rusia a oferit americanilor să folosească în comun stația de la Gabala, în schimbul renunțării la sistemul de apărare anti-rachetă pe care Statele Unite vor să-l construiască în Europa Centrală (Washingtonul a respins propunerea).
Ruşii se mai gândesc şi că dacă pleacă de la Gabala, aici ar putea veni alții, cum ar fi Turcia, sau chiar americanii - deşi e puțin probabil să se întâmple asta, din cauză că Azerbaigianul are o politică externă echilibrată. Moscova urmăreşte de aemenea relația militară din ce în ce mai strânsă dintre Azerbaigian şi Israel. Din punctul de vedere al ruşilor, relațiile militare ale Israelului în Caucaz sunt o prelungire a influenței Statelor Unite în regiune, ceea ce îngrădeşte resurecția rusească.
Iată de ce Rusia vrea de fapt să se asigure că va putea închiria în continuare stația radar de la Gabala. Cât timp Rusia încearcă să-şi revigoreze influența în străinătatea apropiată, a avea o prezență fie şi limitată este esențial pentru Moscova. Cu toate acestea, Azerbaigianul are nişte pretenții de la Rusia în cadru actualelor negocieri legate de radarul de la Gabala.
Poziția Azerbaigianului
În afară de o chirie mai mare, Azerbaigianul doreşte şi creşterea numărului de angajați azeri la această stație radar, unde lucrează cam 1500 de oameni, majoritatea cetățeni azeri. Azerbaigianul mai vrea şi compensații pentru pagube materiale, pentru că stația afectează masiv mediul înconjurător, şi e deci un obstacol pentru dezvoltarea turismului la Gabala.
Deşi stația radar este mai mai mult o chestiune economică pentru Azerbaigian, într-o anumită măsură e şi una politică. Evoluțiile recente din regiune i-au făcut pe azeri să adopte poziția pe care o au acum. Baku vede câți bani ia Kazahstanul şi câți bani cere Tadjikistanul de la Mosova, şi e convins că poate face la fel. Mai mult, azerii ştiu că ruşii sunt îngrijorați de perspectiva scuturilor pe care americanii vor să le instaleze în Europa Centrală, şi de aceea cred că pentru Moscova merită banii.
În plus, Azerbaigianul ştie că nu poate închiria Gabala altor țări, pentru că dacă ar face asta ar afecta relațiile cu Moscova. De fapt, azerii nici nu ar fi interesați să închirieze stația altor puteri din regiune, dar faptul că ruşii sunt îngrijorați de dezvoltarea relației de apărare israelo-azere dă Azerbaigianului o poziție de negociere mai bună. Bunăstarea energetică a azerilor şi relațiile lor cu alte puteri regionale, inclusiv cu Turcia, fac la fel.
Deşi prețul cerut de azeri rămâne un obstacol serios în acest negocieri, ele merită să fie urmărite, pentru că vor fi un bun indicator al relațiilor dintre Azerbaigian şi Rusia în lunile care vin.
Se relatează că cele două țări au înregistrat „un oarecare progres” în rezolvarea disputei lor cu privire la contractul de închiriere de către Moscova a terenului unde este amplasat radarul de avertizare rapidă de tip Daryal, contract care expiră la 24 decembrie.
Cu toate acestea, potrivit unui articol publicat de „Kommersant” în februarie, e posibil ca Azerbaigianul să vrea să mărească chiria anuală de la 7 milioane la 300 de milioane de dolari, iar surse de la ministerul rus al apărării au declarat pentru „Kommersant” că azerii trebuie să micşoreze prețul, în caz contrar Rusia se va retrage din acest acord.
Stația radar de la Gabala nu are o valoare militară deosebită pentru ruşi, dar serveşte ca prezență fizică şi ca unealtă de strângere de informații pentru Moscova. Dar Baku are nevoie de o echilibrare a situației sale în fața vecinilor mai mari şi mai puternici, şi e într-o poziție care îi permite să ridice prețul cooperării sale militare cu Rusia
Rolul radarului dela Gabala în revigorarea Rusiei
Negocierile legate de închirierea radarului de la Gabala au loc pe fundalul revigorării militare a Rusiei la periferiile sale. Menținerea şi întărirea bazelor şi instalațiilor sale militare în fostul său teritoriu sovietic fac parte din efortul de reafirmare de sine al Moscovei.
Rusia a negociat baze militare cu câteva din republicile din fosta URSS, cum ar fi Kîrgîstan (unde Rusia vrea să construiască o a doua bază militară), Tadjikistan (unde încearcă să extindă un contract de închiriere pentru o bază militară la 49 de ani) şi în Armenia (unde a extins deja un asemenea contract, în 2010).
Prezența militară a Rusiei nu e la fel de puternică în toate fostele republici sovietice, iar în Azerbaigian ea se reduce la radarul de la Gabala. Acest radar este operațional din 1985, şi a fost unul din cele opt radare principale ale Complexului de Apărare Antirachetă din Uniunea Sovietică. Autoritățile de la Baku au revendicat stația radar la declararea independenței țării lor, şi au început să o închirieze Moscovei din 2002. Rusia s-a arătat doritoare să modernizeze stația, care supraveghează o zonă ce cuprinde India şi întregul Orient Mijlociu.
Negocierile legate de extinderea contractului de închiriere au început la mijlocul lui 2011, dar până acum nu s-a ajuns la o înțelegere din cauza problemei prețului. În timpul convorbirilor, Azerbaigianul a părut că vrea să respingă cele 7 milioane de dolari anual plătite de Rusia în ultimii 10 ani. În noiembrie 2011, adjunctul ministrul azer de extere Araz Azimov a spus că actuala chirie plătită de Rusia e insuficientă, şi că ea ar trebui mărităl a câteva sute de milioane de dolari. Nu se cunosc detaliile actualelor negocieri, dar potrivit unei oficialități ruse citate în articolul publicat de „Komersant” în februarie, Baku ar fi cerut pe neaşteptate 300 de milioane de dolari, după ce în decembrie 2011 ceruse 150 de milioane (şi înainte de asta se zvoneşte că ar fi cerut doar 15). Nu există probe care să să dovedească acuratețea acestor cifre, dar e clar că azerii vor bani mai mulți.
Poziția Rusiei
Deşi stația radar de la Gabala foloseşte unui scop militar, Rusia are sisteme radar mult mai sofisticate în alte părți. Spre exemplu, radarul de clasa Voronej, care va fi în curând operațional la Armavir, Marea Neagră, reprezintă un avans tehnologic considerabil față de mai vechile radare de tip Nipru sau Daryal. Pentru Rusia, chiria pentru radarul de la Gabala şi tehnologia lui perimată nu merită din punct de vedere financiar.
Cu toate acestea are sens din punct de vedere geopolitic, pentru că Gabala oferă Rusiei o prezență fizică în Azerbaiian, țară unde ruşii au o prezență miliară slabă, în comparație cu Armenia sau Georgia din vecinătate. Accesul la Gabala oferă de asemenea Rusiei o unealtă pentru aabordarea altor actori internaționali, cum ar fi Statele Unite. Rusia a oferit americanilor să folosească în comun stația de la Gabala, în schimbul renunțării la sistemul de apărare anti-rachetă pe care Statele Unite vor să-l construiască în Europa Centrală (Washingtonul a respins propunerea).
Ruşii se mai gândesc şi că dacă pleacă de la Gabala, aici ar putea veni alții, cum ar fi Turcia, sau chiar americanii - deşi e puțin probabil să se întâmple asta, din cauză că Azerbaigianul are o politică externă echilibrată. Moscova urmăreşte de aemenea relația militară din ce în ce mai strânsă dintre Azerbaigian şi Israel. Din punctul de vedere al ruşilor, relațiile militare ale Israelului în Caucaz sunt o prelungire a influenței Statelor Unite în regiune, ceea ce îngrădeşte resurecția rusească.
Iată de ce Rusia vrea de fapt să se asigure că va putea închiria în continuare stația radar de la Gabala. Cât timp Rusia încearcă să-şi revigoreze influența în străinătatea apropiată, a avea o prezență fie şi limitată este esențial pentru Moscova. Cu toate acestea, Azerbaigianul are nişte pretenții de la Rusia în cadru actualelor negocieri legate de radarul de la Gabala.
Poziția Azerbaigianului
În afară de o chirie mai mare, Azerbaigianul doreşte şi creşterea numărului de angajați azeri la această stație radar, unde lucrează cam 1500 de oameni, majoritatea cetățeni azeri. Azerbaigianul mai vrea şi compensații pentru pagube materiale, pentru că stația afectează masiv mediul înconjurător, şi e deci un obstacol pentru dezvoltarea turismului la Gabala.
Deşi stația radar este mai mai mult o chestiune economică pentru Azerbaigian, într-o anumită măsură e şi una politică. Evoluțiile recente din regiune i-au făcut pe azeri să adopte poziția pe care o au acum. Baku vede câți bani ia Kazahstanul şi câți bani cere Tadjikistanul de la Mosova, şi e convins că poate face la fel. Mai mult, azerii ştiu că ruşii sunt îngrijorați de perspectiva scuturilor pe care americanii vor să le instaleze în Europa Centrală, şi de aceea cred că pentru Moscova merită banii.
În plus, Azerbaigianul ştie că nu poate închiria Gabala altor țări, pentru că dacă ar face asta ar afecta relațiile cu Moscova. De fapt, azerii nici nu ar fi interesați să închirieze stația altor puteri din regiune, dar faptul că ruşii sunt îngrijorați de dezvoltarea relației de apărare israelo-azere dă Azerbaigianului o poziție de negociere mai bună. Bunăstarea energetică a azerilor şi relațiile lor cu alte puteri regionale, inclusiv cu Turcia, fac la fel.
Deşi prețul cerut de azeri rămâne un obstacol serios în acest negocieri, ele merită să fie urmărite, pentru că vor fi un bun indicator al relațiilor dintre Azerbaigian şi Rusia în lunile care vin.
